Evoluția asigurărilor pe plan mondial și în țara noastră

1. Notiunea de Asigurare

1.1. Noţiune

Asigurarea constă în crearea unui fond de către personele fizice şi juridice ameninţate de riscuri din care se acoperă daunele şi alte cerinţe financiare imprevizibile. Acesta este şi sensul dat de Legea nr. 32/2000 noţiunii de asigurare : "operaţiunea prin care un asigurător constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi, expuşi la producerea anumitor riscuri, şi îi indemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activităţii desfăşurate";

Din punct de vedere juridic, asigurarea este un contract aleatoriu în care una din părţi - asiguratul - se obligă să plătească celeilalte părţi - asiguratorul - o sumă de bani pentru ca în ipoteza producerii evenimentului asigurat, acesta din urmă să plătească asiguratului indemnizaţia stabilită prin contract. În unele situaţii, asigurarea apare ca un contract obligatoriu, încheiat în temeiul legii.

Într-un sens mai larg, economic, legea defineşte activitatea de asigurare ca ca fiind "în principal, oferirea, intermedierea, negocierea, încheierea de contracte de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres şi de recuperare, precum şi investirea sau fructificarea fondurilor proprii şi atrase prin activitatea desfăşurată".

Analizând definiţiile de mai sus, trăsăturile asigurării sunt:

- acoperă riscuri prin crearea comunităţii de risc;

- acoperă riscuri datorate unor evenimente independente de voinţa asiguratului, dar evaluabile;

- protejează persoane egal ameninţate de acelaşi tip de risc.

1.2.Funcţiile asigurării

1. Funcţia de prevenire a daunelor

Prin mecanisme economice, asigurarea poate avea şi rolul de a preveni producerea evenimentului dăunător prin impunerea asiguratului a unei conduite preventive (de exemplu, în cazul asigurării pentru incendiu, persoanele fizice sau juridice care nu iau măsuri de protecţie sunt supuse unor tarife de prime mai mari).

2. Funcţia de dezdăunare

Funcţia esenţială a asigurării este de dezdăunare şi rezidă din scopul asigurării care este acela de despăgubire a asiguaţilor, prin repararea bunurilor, repararea unor prejudicii sau acordarea unor sume de bani.

3. Funcţia financiară

Prin acumularea sumelor de bani plătite ca prime şi prin intervalul de timp dintre momentul încasării primelor şi plata indemnizaţiilor, societăţile de asigurare ajung să deţină temporar valori importante. Ele au datoria să le plaseze pe piaţa de capital în scopul obţinerii de venituri suplimentare. Astfel, se pot constitui depozite la bănci sau efectua operaţiuni mobiliare.

4. Funcţia de control are o pondere mai mică, constând în depistarea de către stat prin intermediul asigurărilor a unor cauze generatoare de prejudicii.

1.3. Noţiuni utilizate în asigurări

1. Asiguratorul este societatea comercială datoare să plătească indemnizaţia de asigurare la producerea evenimentului asigurat.

2. Asiguratul este persoana fizică sau juridică ce încheie contractul de asigurare în interesul său sau al altei persoane.

3. Beneficiarul asigurării este terţul faţă de contract ce urmează să primească indemnizaţia de asigurare la realizarea evenimentului asigurat.

4. Riscul asigurat este evenimentul viitor, posibil şi incert prevăzut în contract ce pune în pericol patrimoniul, viaţa ş.a. asiguratului.

5. Cazul asigurat este evenimentul asigurat şi produs. (Ex.: incendiu).

6. Obiectul asigurării este reprezentat de ceea ce s-a asigurat ( de ex : răspunderea civilă).

7. Interesul asigurării este reprezentat de dauna evaluabilă în bani pe care asiguratul o poate suferi.

8. Suma asigurată este suma maximă în limita căreia asiguratorul este obligat să plătească indemnizaţia de asigurare. În funcţie de suma asigurată, se calculează atât indemnizaţia, cât şi prima de asigurare.

9. Prima de asigurare este suma de bani pe care o plăteşte asiguratul asiguratorului pentru asumarea riscului.

10. Indemnizaţia de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o plăteşte asiguratului sau beneficiarului la producerea cazului asigurat.

1.4. Începuturile asigurărilor

Originile asigurării se pierd în negura timpurilor, neputând fi stabilite decât cu o mare aproximaţie.

Se spune că negustorii chinezi îşi distribuiau marfa în mai multe vase ce urmau să o transporte pe râurile şi fluviile tumultoase şi periculoase ale Chinei, reducând astfel riscul ca întreaga cantitate de marfă ce urma să ajungă la destinaţie să fie supusă pierderii. Este deci o formă de dispersie a riscului, nu şi o protecţie.