Artistii pop au creat tablouri pe care fiecare dintre trecatorii de pe Broadway erau in stare sa le recunoasca intr-o fractiune de secunda: toate aceste minunate lucruri moderne pe care cu orice chip s-au straduit sa nu le observe expresionistii abstracti". (Andy Warhol)
Pop art. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, atat in Statele Unite cat si in Marea Britanie, dar si in intreaga Europa triumfa miscarea artistica cunoscuta de expresionism abstract. Cu timpul aceasta directie incepe sa-si piarda elanul initial, iar unii dintre creatorii sai par sa fie din ce in ce mai dezamagiti de aceasta. Astfel, se pregateste terenul pentru aparitia unei noi forme de expresie in arta, care va primi numele de "Pop art". In legatura cu originea cuvantului "pop", este vorba de prescurtarea expresiei englezesti "popular art", in sensul de arta cu mare popularitate la public, ca fiind initial opusa "artei academice." Termenul ,,popular" este impropriu. Pop Art nu este expresia creativitatii membrilor societatii, ci mai degraba absenta in totalitate a acesteia.
Curentul Pop Art poseda trei trasaturi caracteristice:
Este in acelasi timp figurativ cu implicare in realitate, ceea ce nu realizase nici o avant-garda de la realismul definit de Courbet.
In 1861, Courbet publica in revista pariziana ,,Le Courrier du dimanche" un manifest al realismului in care declara ca pentru un artist, practica artei trebuie sa implice faptul ,,de a consacra toate facultatile sale mintale ideilor si obiectelor epocii in care activeaza". Aceasta idee de o importanta primordiala, conform careia artistul trebuie sa se ocupe de lumea contemporana si de viata precum de arta, constituie, in mod similar, un punct de plecare pentru dezvoltarea miscarii. Un secol mai tirziu dupa manifestul lui Courbet, Roy Lichtenstein, unul dintre initiatorii Pop Art in Statele Unite, afirma: ,,In afara exista lumea; ea este acolo. Pop Art priveste spre si in lume."
Se naste la New York si la Londra, atmosfera in care se dezvolta fiind extrem de specifica: marile metropole de la mijlocul secolului XX.
In plus, pop art-ul isi trage radacinile din mediul urban si retine in acest sens anumite aspecte, care prin nivelul lor cultural, la prima vedere, nici nu pot adopta titlul de ,,subiect de arta": benzile desenate, ilustrarea magazinelor, publicitatea, ambalajele, filmele hollywoodiene, muzica pop, galeriiile de joc, radioul, televiziunea, mincarea, in special hot dogul si una dintre cele mai frecvente teme: banii.
Artistii pop-art antreneaza aceste subiecte printr-o maniera foarte particulara, considerind o banda desenata sau un borcan de supa motiv pentru conceperea unui tablou, astfel cum marul constituia un motiv rational pentru o natura moarta de Cezanne.
In toata istoria artelor, tabloul niciodata nu a fost atit de identic cu natura reprezentata.
Robert Rauschenberg - Canyon, 1959
Termenul de "pop art" desemneaza curentul stilistic care s-a dezvoltat in cursul anilor 1956 si 1966, predominant in Marea Britanie si in Statele Unite, cu evolutii paralele in Europa. Aparitia miscarii este in mare masura legata de creatia a doi artisti neodadaisti: Jasper Johns (realizatorul compozitiei bidimensionale US Flag, in 1958) si Robert Rauschenberg. Avand in vedere formatul lor, nu ne dam seama daca este vorba despre planse autentice sau despre opera unui pictor. Urmatoarea idee a lui Jones o reprezinta sculpturile in bronz care imita cutii de conserve sau alte obiecte uzuale. Incepand din anul 1953, Rauschenberg creeaza numeroase colaje ale caror radacini se afla in cubism si in operele lui Marcel Duchamp. El este si inventatorul asa numitelor "combined paintings", care constau in amestecul diverselor obiecte (ex.: firme, sticle, fotografii etc.) pe suprafetele pictate, rezultand un fel de colaje tridimensionale, de asemenea relizeaza compozitia ,,Coca Cola plan", in 1958.
Pop art-ul in Marea Britanie
In epoca in care in Statele Unite artistii au inceput sa interpreteze cultura urbana moderna si obiectele sale de cult drept sursa de inspiratie, miscarea pop art era deja stabilita in Regatul Unit, unde cunoaste o evolutie cu totul diferita si separata, influentata cu siguranta de viata americana propagata de media, insa nu de arta americana. In Anglia, aparitia Pop art-ului este legata de "Independent Group (IG)"(subgrupare al Institutului de arta contemporana din Londra, 1952, responsabila de formularea, discutarea si propagarea majoritatii ideilor cheie, nu numai a pop art-ei, dar si a numeroaselor alte curente ale artei britanice de la sfirsitul anilor 50, inceputul anilor 60), din care au facut parte Richard Hamilton (autorul expozitiei Man, Machine and Motion) si Eduardo Paolozzi (autorul Amazing Science Fiction- panouri publicitare pentru Cadillac si Chevrolet ), Reyner Banham (istoric si critic de arta), Peter Smithson (arhitect), precum si fotograful Henderson. Sunt organizate in mod regulat intalniri in timpul carora se discuta despre teme trecute cu vederea pana atunci, ca de pilda automobilele, cibernetica sau rock-and-roll-ul. Expozitia de la "Whitechapel Art Gallery" (1956) intitulata "This is Tomorrow", in care se profileaza temele fundamentale ale Pop art-ului
1. Histoire de l'art moderne : de l'impressionnisme a nos jours, Paris, 1989 (pag. 305-357).
2. Dictionnaire de l'art moderne et contemporain, Paris, 1993 (pag.506).
3. Giulio Carlo Argan, L'art moderne, Paris, 1992 (pag. 529-532).
4. Daniel Soutiff, L'art Moderne du XX siecle (1939-2002), de l'art moderne a l'art contemporain, Paris, 2005.
5. Twentieth Century Style and Design, Baylay Stephen, London, 1986.
6. Formes des metropoles: Nouveaux designs en Europe, Centre de Creation Industrielle ,,Georges Pompidou", Paris, 1991.
7. Le Design: histoire, principaux courants, grandes figures, Anne Bony, Larousse,Paris,2006.
8. L'histoire du Design de 1940 a nos jours, Raymond Guidot, Paris, 2004.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
