Clasicismul francez

Stilul rococo reprezinta o tendinta artistica a secolului alXVII-lea ,care se dezvolta sub domnia lui Ludovic al XV-lea .

Aparut catre 1715 rococo-ul apune odata cu ascensiunea neoclasicismului francez ,catre 1765 .

Pictura capata acum un rol decorativ ,fiind invadata de motive exotice si naturaliste ,In cadrul motivelor ornamentale ,curbele contracurbele si alte ornamente vadesc o inspiratie orientala sau mitologica .Stilul rococo corespunde atmosferei rafinate si intelectuale a saloanelor pariziene Astfel ,Parisul devine un loc de manifestare a arhitecturii rococo ,in cadrul resedintelor luxoase numite hotels.

Este o arhitectura mai rafinata cu spatii mai intime,care lasa loc decoratiei –Salonul printesei de Soubise .Paris .

Multe plafoane (ale resedintelor ,cat si ale bisericilor ) sunt decorate acum cu pituri in trompe l'oeil :personajele sunt colorate astfel incat sa simuleze realitatea ,ele plutind parca ,in atitudini pline de gratie si eleganta .

Antoaine Watteau (1684-1721) este pictorul "serbarilor galante" si al saloanelor din aceasta perioada .Picturile sale exprima in egala masura caracterul trecator al lucrurilor (sentimentul amoros ,afectiv,atitudinile fugitive).Printre cele mai cunoscute "serbari galante " se numara Imbarcarea pentru Cythera ,o proba de virtuozitate si subtilitate :compozitia este alcatuita din figuri enigmatice ,atmosfera este vaporoasa .

Francois Boucher (1703-1770) si Jean Honore Fragonard (1732-1806) se consacra si ei reprezentarilor galante sau libertine ,fara al egala pe Watteau .Modelele cu piele sidefie si haine bogat decorate reflecta gustul burgheziei indragostite de o arta deseori facila-Fragonard,Leaganul .