Cele mai vechi formatiuni statale,
despotiile orientale au luat nastere
cam in acelasi timp in depresiunile Nilului si
Mesopotamiei. Numite si “civilizatii centrale”
apartinand rasei caucaziene, incep dezvoltarea,
pe de o parte, cu sumerienii in
Mesopotamia, se continua cu akadienii,
asirienii, persii si sasanizii desfasurandu-si activitatile
in zona centrala dintre Tigru si Eufrat
si, pe de alta parte, civilizatia Egiptului
aparuta pe Valea Nilului. Aceste civilizatii se
dezvolta simultan desi, aparent, paralel si in
opozitie, incep sa se intrepatrunda printr-o
continua interschimbare de idei.
Primele peisaje proiectate ale civilizatiilor
centrale au fost in sudul Mesopotamiei,
aparute in conditii extreme si cu o deosebita
munca. Acum 100.000 de ani, catre sfarsitul
Erei Glaciatiunilor, terenul folosit pentru parc
era un peisaj sterp al Golfului Persic (FOTO 1),
unde canalele sunt prezentate inchise la culoare
comparativ cu nisipul - deschis.
In timp ce in muntii mai putin inalti cu
pante racoroase si umede existau arbusti,
stejari si paduri de plante precum platani,
buxusi, cedrii, chiparosi si plopi, in campiile
din nordul raului cresteau salcii iar in delta
predomina palmierul de curmal. Desertul
stancos era marginit de liziera bazinului
Tigru-Eufrat iar catre est se situau Muntii
Zagros. Campiile ondulate gipso-feroase din
nord se pierdeau in sudul plat iar aluviunile
erau saraturate si mlastinoase. Iata imaginea
unui peisaj lipsit de perspective, exceptie
cele doua rauri - ale caror cursuri au fost
schimbate intr-un mod neasteptat, un teren
cu inundatii si rupere de nori precum si putine
precipitatii regulate.
Cutreierat de lei, caprioare, antilope,
gazele si in nord grupuri mici de oameni paleolitici
- era un Eden in care omul si ani-
Sinteza asupra evolutiei conceptiilor
in Arta Gradinilor la popoarele antice
din Orientul Mijlociu
(Mesopotamia, Asiria, Persia, Egipt)
Foto 1
malele pareau a fi izgoniti de caldura care
avansa spre nord, o legiferare in plan material
a legendarei izgoniri a lui Adam si Evei
de ingerul cu sabia in flacari. In erele postglaciare,
feritilitatea in aceasta zona arida a
depins in foarte mare masura de Eufrat,
unul dintre cele patru rauri mentionate in
Geneza.
Evolutia omului de la vanator la agricultor
in intreaga lume, a inceput probabil in mileniul
opt i.e.n.pe platoul Anatoliei, la poalele
dealurilor, in estul campiei Mesopotamiei.
Mai tarziu el a coborat in delta fluviilor Tigru
si Eufrat in zona aluvionara si infertila dinainte
de asanare si irigare, unde a inceput
cultivarea profitabila a graului si orzului salbatic,
precum si domesticirea animalelor
salbatice cum ar fi caini, capre, oi, vite si
porci. Peisajul originar trebuie sa fi fost
destul de pustiu si fara vegetatie.
Harta vegetatiei din Mesopotamia (FOTO
2) arata “Pamantul Fagaduit” pe care Avram
l-a urmat din Ur pana in Palestina si indica
desertul care impiedica contactul dintre Nil
si civilizatiile sumeriene.
Din aceste inceputuri, acolo s-a ivit si s-a
dezvoltat cel mai vechi stat intemeiat de
sumerieni inca de la inceputul mileniului al
IV-lea i.e.n. Civilizatia sumeriana a fost
cunoscuta ca prima civilizatie literata a lumii.
Structura sociala a Sumerului s-a ridicat
din nevoia de a regulariza imprevizibilul rau
Eufrat, prin lucrari de irigatii care se faceau
la o scara ce depaseau familia sau tribul.
Depozitele aluvionare care imbogateau
delta au inaltat albia raului deasupra pamantului,
necesitand o mare forta de munca
pentru a ridica sistemele de irigatii si a drena
canalele.
Babilonul s-a ridicat ca putere politica si
economica in mileniul III i.e.n., urmand unul
dintre multele schimbari ale cursului fluviului
Eufrat. Raul si-a castigat prezenta angularitate
putin dupa sec XVII i.e.n. cand, conform
scrierilor lui Herodot, trei ramificatii
artificiale si un mare lac in amonte au fost
excavate in scopuri militare.
Traseul vechi care parcurgea fluviul in oras
poate fi vazut in fotografia aeriana (FOTO 3),
precum si planul schematic (FOTO 4) (dupa
E. Unger) apartinand Babilonului tarziu - cca
600 i.e.n.
Sinteza asupra evolutiei conceptiilor in Arta Gradinilor la popoarele antice
din Orientul Mijlociu (Mesopotamia, Asiria, Persia, Egipt)
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara - Bucuresti
Facultatea de Horticultura - Sectia Peisagistica
Istoria Artei Gradinilor
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.