Anatomia aparatului locomotor

"Fixeaza-ti in minte chiar de acum o regula si un ideal de purtare carora sa te conformezi atat in singuratate cat si intre oameni, caci intelepciuna e a ta numai cand o dai altuia, astfel ea este numai in tine."

Nicolae Iorga

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR

1. Aspecte generale privind sistemul osos

Aparatul locomotor este constituit din sistemul osos si sistemul musculara, ambele asigurand sustinerea corpului si posibilitatea de deplasare.

Sistemul osos reprezita totalitatea oaselor din corp (aproximativ 200 la numar) legate intre ele prin articulatii. El reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor.

Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul corpului uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotoare.

Datorita compozitiei chimice si arhitecturii substantei osoase, ele au proprietatea de a rezista la:

- presiune

- tractiune

- torsiune

Rolul oaselor in organism

1. determina forma corpului, iarimpreuna cu articulatiile dintre ele, asigura suportul partilor moi;

2. participa la formarea cavitatilor de protectie a unor organe (cutia craniana, canalul verteberal, cutia toracica, bazinul );

3. sunt organe ale miscarii pentru ca pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc capunct de insertie pentru muschi;

4. maduva rosie (din epifizele oaselor lungi,din oasele late si scurte)are rol in hematopoeza;

5. deposit de substanta fosfocalcice, pe care organismul le poate mobiliza la nevoie (sarcina).

2. Structura oaselor

Oasele sunt organe tari si elastice.In structura lor predomina tesutul osos.

Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic conjunctiv. Tesutul osos este un tesut conjunctiv metaplaziat.

TESUTUL OSOS ESTE FORMAT DIN:

- celule osoase

- substanta fundamentale

- substanta osoasa

CELULA OSAOASA - numita in stadiul tanar osteoblast, iar in stadiul adult osteocit, deriva din celula mezenchimala.

Osteocitele au forma ovala, turtita, cu numeroase prelungiri.

Ele sunt adapostite in mici cavitati stelate (fiziforme) sapate in substnta endamentala, numita osteoplasta.

Din peretii osteoplastelor pleaca numeroase canalicule subtiri care se anostomazeaza cu canaliculele osteoplastelor vecine.

Osteblastii au o bogata aactivitate secretorire, participand la formarea oscinei si a unei fosfatoze. Osteoblastul se poate forma in osteoclast si invers.

Osteoclastul este o celula care intervine in procesul de formare a osului, indeplinind rolul de distrugere si limitare a formarii tesutului, in functie de necesitatile fiziologice.

Pe masura ce osteocitul imbatraneste, activitatea lui secretorie scade ca si volumul sau.

SUBSTANTA FUNDAMENTALA - a osului se compune din:

- o parte organica

- o parte minerala / anorganica

Componenta organica reprezita 34% si sete formata din oseina (substanta secretata de osteoblaste).

Componenta minerala reprezinta 66% din substanta fundamentala si este formata din minicristale de fosfat tricalcic la subrafata caruia sunt absorbite cristale foarte fine de carbonat de Mg si carbonat Na.

TESUTUL OSOS -formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul de sustinere a partilor moi ale organismului; este totodata un important rezervor de substante fosfocalcice.

In functie de structura si arhitectura sa, exista doua varietati de tesut osos:

- TESUTUL OSOS COMPACT

- TESUT OSOS SPONGIOS

TESUTUL OSOS COMPACT - formeaza diafiza vaselor lungi, portiunea externa a epifizelor si oselor scurte, lama externa si interna a oaselor late.

Pe sectiunea transversala, diafiza osului lung este formata:

- in portiunea centrala de canalul medular

- la exterior de periost.

Microscopic, substanta ososasa a diafizei, prezinta o serie de canale numite canalele Havers, acestea contin:

- capilare sanguine

- terminatii nervoase

- tesut conjunctiv lax in cantitate redusa