Sociologia ca disciplină de studiu instituție și profesie

Etichetata abuziv drept pseudo-stiinta burgheza alaturi de cibernetica, genetica s. a., sociologia a fost exclusa programatic din campul preocuparilor teoretice si practice proprii transformarilor declansate de august 1944, din tara noastra. Perioada de ocupatie spirituala care a urmat, a facut posibila importarea proletcultismului pe valuta liber convertibila a ignorantei in a carei raza medie de actiune sociologiei i s-a interzis orice forma de manifestare n timod estul de indelungat.

Afirmarea europeana a sociologiei romtnesti a inceput prin aportul lui Spiru Haret (1851 - 1912). A fost unul dintre cei dintti sociologi care au intrevazut posibilitatea aplicarii matematicii la studiul societa?ilor moderne. El a propus, pentru aceasta, un model matematic (spa?iu social) bazat pe ideea izomorfismului sistemelor mecanice si al celor sociale si pe ra?ionamentul analogic, elabortnd, astfel, o teorie de mecanica sociala. S-a dedicat organizarii scolilor si coopera?iilor satesti pe baza unor principii liberale de nuan?a poporanista. Opere principale: Asupra invariabilita?ii axelor mari a orbitelor planetare (Paris, 1878), Chestia ?araneasca (Bucuresti, 1905), Mecanica sociala (Paris, 1910, reeditata in romtna in 1969). Dimitrie Draghicescu (1870 - 1945), a dezvoltat filosofia sociala vest europeana, in special franceza, depasindu-I in anumite privin?e attt pe Durkheim, ctt si pe G. Tarde. A subliniat specificitatea determinismului social, considertnd ca evolu?ia sociala, determinata de idealul creator se infaptuieste in direc?ia transformarii omului in personalitate morala, spiritual prin eliberareapolitica si ecconomica a societa?ii, prin democratizarea vie?ii sociale. Opere principale: Problema determinismului social. Determinism biologic si determinism social (1903), Din psihologia poporului romtn (1907), Idealul creator (1914), Partidele politice si clasele sociale (1922), Realitatea spiritului (1928), Noua cetate a lui Dumnezeu (1929), Adevar si revela?ie (1934), Ontologia umana (1987). Dimitrie Gusti (1880 - 1955), profesor la Universita?ile din Iasi si Bucuresti, a fondat Institutul Social Banat Crisana, pe care l-a si coordonat. Este fondatorul Scolii Sociologice (monografice) de la Bucuresti. A ini?iat si indrumat ac?iunea de cercetare monografica a satelor din Romtnia (1925 - 1948) pe baza unor tehnici mai performante dectt ale lui Fr. LePlay si Tourville. A fondat si condus: Asocia?ia pentru Stiin?a si Reforma Sociala (1919 - 1921), Institutul Social Romtn (1921 1939, 1944 - 1948), Institutul de Stiin?e Sociale al Romtniei (1939 - 1944), Consiliul Na?ional de Cercetari Stiin?ifice (1939 - 1948). A creat impreuna cu Victor Ion Pop, Henri H. Stahl si G. Focsa Muzeul Satului (1936) ca prioritate mondial in domeniu. Opere principale: Cunoastere si ac?iune in serviciul na?iunii (1939), Egoismus und altruismus (1904), Cosmologia elena, Die soziologieschen Betrehungen in der neuen Ethik (1908), Sociologia militans (vol. I ...