Renașterea artistică

Arta renascentista este o forma de comunicare si difuzare aconceptiilor existente in societate. Renasterea italiana a stimulat creativitatea si diversificarea formelor de expresie artistica, evidentiind geniul individual al creatorului. Nu intamplator acum a aparut coceptul de artist. Vietile arhitectilor, pictorilor si sculptorilor au fost studiate de Giorgio Vasari, el insusi architect si pictor. Desi proveneau din toate mediile sociale, artistii au fost uniti de omului universal spre care au nazuit. Bremante, Rafael, Leonardo da Vinci, Michelangelo ilustreaza acest ideal. In calitate de artisti creatori ii intalnim sub anumite ipostaze: pictori, sculptori, poeti, arhitecti, ingineri, inventatori. Multe din operelor artistilor au fost create la comanda unor institutii sau persoane influente care le ofereau protectie (Papa, regi, familii nobiliare). Artistii renascentisti sunt preocupati de modelele antice pagane. Ei incearca sa dezvolte stilurile in care au fost create operele antice redescoperite acum.

Arhitectura civila urbana este reprezentata de constructia unor vile si palate (Medici si Strozzi, Florenta; Luvru, Paris), castele (Blois), cladiri municipale (Palatul Dogilor si Turnul Orologiului, Venetia, halele din Ypres) si pietele publice (Piata Capitoliului din Roma). Arhitectura religioasa are ca simboluri catedralele Santa Maria del Fiore din Florenta si Sf. Petru de la Roma. Cupolele proiectate si realizate de Filippo, Brunelleschi si Michelangelo impresioneaza prin inovatiile tehnice si artistice. Alte constructii, precum Tempietto din Roma, proiectata de Bramante, se remarca prin dimensiunea mica si eleganta proportiilor.

Pictura a abordat o mare varietate de subiecte: scene mitologice (Nasterea Venerei de Botticelli, Amorul sacru si amorul profan de Tiziano Vecellio), scene biblice (frescele Capelei Sixtine dinVatican de Michelangelo), alegorii (Scoala din Atena, de Rafael), imagini de batalii (Batalia de la San Romano, de Paulo Ucello) si aspecte de viata cotidiana (Dans taranesc de Pieter Bruegel). Arta renascentista rupe cu traditia medievala manifestand predilectie pentru realizarea de nuduri (Venus adormita, de Giorgione, Adam si Eva de Albrech Durer) si madone (Madona Sixtina, de Rafael). Portretele masculine cele mai cunoscute sunt Omul cu tichie albastra, de Jan van Eyck si Francisc I, de Jean Clouet. Artistii Renasterii au lasat si autoportrete (Da Vinci, Tiziano, Durer). Tehnicile de reprezentare au fost diverse: fresca, tabloul, schita, si desenul. Reasterea a impus definitiv in pictura perspective geometrica si biocular, iluzia proiectiei, actiunea continuata in afara cadrului, coloritul indrazdet, gradarea nuantata a intensitatii luminii (clarobscur). Varietatea formelor sculpturale a crescut semnificativ, statuile simple si ecvestre fiind lucrate in marmura sau bronz. Primii mari sculptori ai Renaserii au fost Donatello si Andrea Verrochio, autorii a doua statui care il reprezentau pe David. ...