Implicații Geopolitice ale Politicii Europene de Vecinătate

Geneza Politicii europene de vecinătate

Europa nu a fost nicicând mai prospera, mai sigura si mai libera. Violenta din prima jumatate a secolului XX a fost urmata de o perioada de pace si stabilitate fara precedent în istoria europeana.

Crearea Uniunii Europene s-a situat în centrul acestei evolutii si a transformat relatiile dintre statele membre si viata cetatenilor lor.Tarile europene s-au angajat sa solutiioneze pe cale pasnica orice fel de dispute si sa coopereze prin intermediul institutiilor comune create.

Extinderile succesive au transformat si continua sa transforme în realitate viziunea unui continent unit, dominat de pace.

Reprezentând o uniune a 27 de state cu peste 450 milioane de cetateni, realizând un sfert din Produsul Mondial Brut si având la dispozitie o gama varianta de instrumente – Uniunea Europeana se constituie, inevitabil, într-un jucator global. Convergenta în crestere a intereselor europene si întarirea solidaritatii mutuale a Uniunii fac din aceasta un actor efectiv si mai credibil.

După sfârşitul Războiului Rece şi destrămarea Uniunii Sovietice, UE s-a întâlnit cu noi oportunităţi, amenințări şi provocări de securitate în vecinătatea sa estică. În plus, ordinea unipolară emergentă a schimbat agenda şi strategiile globale ale Statelor Unite. Noua abordare globală a Statelor Unite şi perspectiva unor parteneriate bilaterale speciale ale Washingtonului cu succesorii URSS au oferit UE un motiv suplimentar de a-şi reformula politica privind vecinătatea estică. În acest context, vecinătatea estică a căpătat o relevanţă politică specială. O asemenea relevanţă specială cerea o politică specială. Astfel s-a născut Politica Europeană de Vecinătate.

Obiectivul politicii europene de vecinătate (PEV) constă în împărţirea, cu ţările vecine, a beneficiilor care rezultă din existenţa UE, ceea ce contribuie la creşterea stabilităţii, securităţii şi bunăstării tuturor.

Politica europeană de vecinătate îşi propune să prevină apariţia unor decalaje între Uniunea Europeană extinsă şi vecinii săi, oferindu-le acestora din urmă posibilitatea de a participa la diferite activităţi ale UE, printr-o cooperare mai strânsă în domeniile politic, economic şi cultural.

Această politică a fost conturată în cadrul Tratatului Constituţional şi definită de Comunicarea Comisiei Europene privind o Europă Extinsă din martie 2003 şi de Strategia privind Politica Europeană de Vecinătate din mai 2004. Europa trebuie sa fie pregatita si sa participe la responsabilitatea securitatii globale si construirea unei lumi mai bune.

Politica Europeană de Vecinătate (PEV) s-a dezvoltat la întreaga capacitate începând cu anul 2004. Obiectivele sale majore erau: a) evitarea apariţiei unor noi linii de demarcaţie între Uniunea extinsă şi vecinii săi; b) consolidarea securităţii UE prin sprijinirea prosperităţii şi stabilităţii vecinilor săi; c) încheierea de parteneriate bazate pe asociere politică, integrare economică, aproximare instituţională, asistenţă financiară şi dialog structurat.

Dimensiunea geopolitia a politicii europene de vecinătate

Iniţial, prin politica europeană de vecinătate s-a intenţionat implicarea vecinilor imediaţi ai Uniunii Europene, respectiv – Algeria, Belarus, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia,Moldova, Măroc, Autoritatea Palestiniană, Siria, Tunisia şi Ucraina. În 2004 a fost extins pentru a include, de asemenea, statele sud-caucaziene cu care Bulgaria, România şi Turcia împart fie o graniţă maritimă, fie una terestră – Armenia, Azerbaidjan şi Georgia. Cu toate că Rusia reprezintasi ea un vecin al Uniunii, relaţiile cu aceasta au fost dezvoltate în baza unui parteneriat strategic acoperind patru „spaţii comune”, şi anume: spaţiul economic comun (inclusiv politica privind mediul şi energia); spaţiul libertaii, securităţii şi justiţiei;spaţiul securităţii externe; spaţiul educaţiei şi cercetării (inclusiv politica culturală).

Implementarea politicii europene de vecinătate

În vederea stabilirii unor relaţii din ce în ce mai strânse cu vecinii săi şi pentru a crea o zonă de stabilitate, securitate şi prosperitate pentru toţi - Uniunea Europeană şi statele sale partenere au căzut de comun acord asupra obiectivelor unei adevărate reforme acoperind un vast număr de domenii – de la cooperarea în domeniul politic şi al securităţii, la cea privind unele probleme economice şi comerciale, diferite aspecte comune în domeniul mediului, integrarea reţelelor de transport şi energie, cooperarea ştiinţifică şi culturală

Priorităţii şi aşteptări privind politica europeană de vecinătate

Pe măsură ce partenerii Uniunii Europene s-au angajat activ în negocierea şi implementarea Planurilor de aciune, priorităţile şi ateptarile lor au devenit din ce în ce mai clare. Aceştia şi-au formulat mai precis propriile ţeluri şi au acordat o atenţie sporită derulării reformelor.

• Brzezinski, Z., Marea tablă de şah. Supremaţia americană şi imperativele sale geostrategice, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2010

• Dinicu, A.G., Securitatea economică în era globalizării, Sibiu, Editura AFT, 2013

• European Commission – “Wider Europe – Neighbourhood: A New Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours”, March 2003;

• European Commission – “Wider Europe – Neighbourhood: A New Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours”, March 2003;

• European Commission - „Implementing and promoting the European Neighbourhood Policy”, Brussels, November 2005;

• European Commission – “European Neighbourhood Policy. Strategy Paper”, Brussels, May 2004

• European Commission – “Wider Europe – Neighbourhood: A New Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours”, March 2003;

• European Council - „A Secure Europe in a Better World. European Security Strategy”, Brussels, December 2003;

• European Commission – “European Neighbourhood Policy. Strategy Paper”, Brussels, May 2004

• European Parliament and the Council – “Regulation laying down general provisions establishing an European Neighbourhood and Partnership Instrument”, Brussels, September 2004;

• Held, D., McGrew, A., Goldblatt, D., Perraton, J., Transformări globale. Politică, economie şi cultură, Iaşi, Editura Polirom, 2004

• Hlihor, C-tin., Geopolitica şi geostrategia în analiza relaţiilor internaţionale contemporane, Bucureşti, Editura UNAp, 2005

• Huntington, S.P., Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Bucureşti, Editura Antet, 1997

Infografie:

http://www.fisd.ro/

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/116-117/art5-duta.html

http://steconomice.uoradea.ro

http://ec.europa.eu/economy_finance/international/index_ro.htm

http://www.unibuc.ro

http://hiphi.ubbcluj.ro