Șunculiță țărănească

Sunculita taraneasca este un produs traditional romanesc a carui reteta a fost pastrata in timp si imbunatatita astfel incat toata lumea sa se poata bucura de ea.Sunculita e prepara din pulpa de porc fiarta,afumata si condimentata atat cat trebuie pentru a se pastra si a fi gata de consumat ca atare.

Sunca a luat o dezvoltare foarte mare dupa primul razboi mondial, o data cu introducerea vacuumizarii conservelor. In tara noastra, industria suncii are o traditie veche, fiind in continua dezvoltare si perfectionare.

Produsele obtinute sunt bine apreciate pe piata mondiala, atat in ceea ce priveste calitatea conservarii cat si proprietatile organoleptice. In ceea ce priveste materia prima, cele mai bune rezultate s-au obtinut prin folosirea porcilor din rase de carne, in varsta de 7-8 luni.

Astfel s-a dovedit ca selectionarea rasei si hranirea rationala influenteaza in mod cumulat calitatea suncii. Intrucat testutul conjunctiv al acestor animale absoarbe o cantitate mai mare din apa pusa in libertate de tesutul muscular , prin fierbere se prepara mai putina gelatina ,iar sunca este mai suculenta.

In aceasta privinta exista parerea ca nu e pot obtine sunci corespunzatoare decat de la animalele avand o greutate pana la 100 kg In marea majoritate, fabircile de sunci sunt asociate cu cele de bacon si suncile se prelucreaza din porcii respinsi de la prelucrarea pentru bacon.

In ceea ce priveste sararea, s-a dovedit ca atunci cand nu se asigura o repartizare uniforma a clorurii de sodiu in toata masa suncii, se produc scurgeri de suc din anumite parti ale bucatii.Acest lucru se explica prin aceea ca diferitele grupe de muschi din pulpa sunt preparate prin pereti de natura conjunctiva , care se comporta ca niste membrane semipermeabile.

Cand sararea nu este uniforma,din caua diferentei de presiune osmotica, apa trece din regiunea cu concentratie mai mica in regiunea cu concentratie mai mare. Aceasta face ca in tmpul pasteurizarii, in urma coagularii proteinelor intracelulare, sa se elimine excesul de apa din unele regiuni , care se exprima sub forma de suc.

Eperimentele facute de G. Karpati arata ca diferitele metode de saramurare, cu amestecuri normale de sarare, nu influenteaza in mod hotarator cantitatea de suc si deci de gelatina formata. Adaosul de polifosfati, dupa majoritatea autorilor, imbunatateste calitatea suncii, favorizand retinerea sucului. Prost E. arat ca polifosfatii nu micoreaza cantitatea de aspic si ca proportia redusa de aspic poate fi realizata fara adaugare de aditivi.

Alti cercetatori polonezi arata ca prin adaugarea de acid lactic se mareste durabilitatea si se imbunatateste gustul si suculenta suncilor.O influenta hotaratoare asupra calitatii suncii o are regimul d eprelucrare termica.Prin fierberea executata la temperature scazute si de durata mai mare se asigura o reducere a cantitatii de suc exprimat.

Aceasta metoda asigura si realizarea unei calitati bacteriologice mai bune a produsului, astfel incat central termic al suncii este expus timp de peste 60 minute unei temperature de peste 60 grade Celsius.

Mossel atrge atentia asupra pericolului de contamiare a sucilor prin intermediul condimentelor si a apei care ar trebui sterilizate.

Competitivitatea tehnico-economica a materialelor destinate confectionarii ambalajelor este analizata in raport cu functiile pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajele precum si prin prisma ponderii costului acestora fata de costul produsului.

Materiale pentru confectionarea ambalajelor

Alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt:

- Caracteristicile produsului ce urmeaza a fi ambalat;

- Domeniul de utilizare a ambalajului;

- Marimea factorilor care actioneaza asupra produsului in timpul manipularii, transportarii si depozitarii;

- Tehnica de ambalare;

- Destinatia produsului;

- Nivelul de dezvoltare si putere economica;