Strugurii de masă

INTRODUCERE

Există dovezi că pe teritoriul României, viţa de vie a început să se cultive cu 3000 ani î.d.Ch.

În antichitate getodacii de la N de Dunăre au extins mult cultura viţei de vie, vinul devenind un produs de schimb şi de comerţ. La venirea în Dacia, romanii au găsit o viticultură bine dezvoltată pe care au extins-o şi îmbogăţit-o cu soiuri noi.

Domnitorul Alexandru cel Bun a instituit funcţ2233iile de paharnic şi de pârcălab pentru vinurile de la Cotnari.

Ştefan cel Mare a încurajat cultura viţei de vie în zona Cotnari prin introducerea soiurilor Fetească albă şi Grasă pe care le cunoscuse cu ocazia vizitei făcute regelui Matei Corvin al Ungariei în Transilvania.

În 1889 s-au înfiinţat 2 pepiniere la Strehaia şi la Tintea.

În etapa postfiloxerică s-a înfiinţat Secţia de Viticultură în cadrul ICAR şi a apărut prima revistă în domeniu „România viticolă”.

Viticultura României este situată în emisfera N aproape de limita de N din europa Centrală ceea ce oferă o gamă variată de condiţii ecopedoclimatice.

În România viticultura parcurge în prezent o perioadă de declin. Principalele cauze ar fi:

- Există un număr mare de hibrizi producători direcţi;

- Există numeroşi proprietari;

- Folosirea redusă a tehnologiilor performante;

- Aplicarea defectuoasă a tratamentelor fitosanitare;

- Nerespectarea legislaţiei în domeniu.

CAPITOLUL I Situaţia culturii soiurilor de struguri pentru masă în România

În România au fost delimitate 4 zone cu grade diferite de favorabilitate pentru cultura soiurilor de struguri pentru masă ţinând cont de resursele heliomatice ale ţării:

- Zone foarte favorabile;

- Zone favorabile;

- Zone cu favorabilitate mijlocie;

- Zonă tolerantă.

Zona foarte favorabilă este situată pe terasele Dunării, de la Zimnicea până la Cernavodă (pe partea stângă a fluviului), şi de la Ostrov până la Cernavodă şi Medgidia pe partea dreaptă a fluviului.

Zona asigură maturarea strugurilor tuturor soiurilor pentru masă atât cele timpurii cât şi cele tardive. Această zonă reprezintă sursa principală de struguri pentru export a ţării.

Zona favorabilă: cuprinde podgoriile şi centrele viticole din Dobrogea Dealurile Munteniei şi Oltenia. Maturarea strugurilor din această zonă este mai întârziată cu 1-2 săptămâni faţă de zona precedentă cu excepţia centrelor viticole de la Dăbuleni, Poiana Mare, Cetate care prezintă o precocitate de 4-5 zile faţă de zona foarte favorabilă.

În centrele viticole de pe terenurile nisipoase s-a cultivat soiul Muscat Perlă de Csaba.

Zona cu favorabilitate mijlocie: cuprinde centrele viticole şi podgoriile din zona Dealurile Moldovei, Munteniei, Olteniei, Banatului precum şi din zona nisipurilor din judeţul Brăila şi Buzău.

Această zonă este favorabil cultivării soiurilor de struguri de masă cu maturitate mijlocie.

Zona tolerantă: cuprinde podgoriile şi centrele viticole din Moldova, Transilvania, Crişana şi Maramureş. Aici se cultivă soiuri cu maturitate mijlocie.

CAPITOLUL II. Sortimentul de soiuri de struguri pentru masă în România

Soiurile de struguri pentru masă au cerinţe mari comparativ cu cele pentru vin faţă de factorii ecologici (ecoclimatici, ecopedoclimatici, orografici, antropici).

După tipul de maturitate soiurile pentru strugurii de masă se împart în:

- Extratimpurii şi timpurii;

- Maturare mijlocie;

- Maturare tardivă.

Extratimpurii şi timpurii: soiurile extratimpurii (epoca I) se disting prin timpuritatea maximă a maturării strugurilor şi mai puţin pe producţie, calitatea strugurilor, rezistenţă. Soiurile timpurii (epoca II) se impun prin însuşirile care lipsesc soiurilor extratimpurii.

Muscat Perla de Csaba se cultivă în podgoriile din S tării şi ocupă cca 700 ha. Soiul se caracterizează prin maturarea foarte timpurie a boabelor.

Cardinal cultivat în S ţării în centrele viticole de pe terasele Dunării, în Dobrogea, ocupând o suprafaţă de 2500 ha este un soi cu maturitate timpurie.

În urma lucrărilor de ameliorarea genetică din ultimele 2 decenii, în România au fost create următoarele soiuri de struguri pentru masă cu maturare timpurie: Muscat timpuriu de Bucureşti, Milcov, Timpuriu de Cluj, Victoria, Augustă şi Napoca.

Maturare mijlocie: sortimentul de soiuri cu maturare mijlocie este bogat şi diversificat. Din această categorie fac parte:Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Adda, Alphonse Lavallée, iar din soiurile nou create fac parte: Triumf, Somesan, Cetăţuia, Azur, Transilvania, Silvania, Splendid, Chasselas de Băneasa, Coarnă neagră selecţionată, Tamina.

Maturarea tardivă: strugurii sunt foarte mari sau mari, cu bob mare, miez cărnos şi aspect atrăgător, având un potenţial productiv ridicat. Din caeastă categorie fac parte: Coarnă neagră, Afuz Ali, Italia

1. http://www.agrimedia.ro/articole/particularitati-si-tehnologia-de-cultura-a-soiurilor-de-struguri-pentru-masa.

2. Podgoriile şi vinurile României, Ed. Academiei Române, Bucureşti – V.D. Cotea, Barbu N.N, Gricorescu C.C.

3. Viticultură specială – Zonare, Ed. Universitaria, 2002 – Olteanu I, Daniela Cichi, D.C Costea, L.C. Mărăcineanu