Sociologie rurală - Repere ale satului românesc

Radacinile satului romanesc trebuie cautate intr-un trecut istoric in care vom intalni particularitatile constituiri sale, elementele de permanenta ale evolutiei sale prin care se inscrie in civilizatia si cultura universala. Pornind de la ,,matricea" traditionala a satului romanesc, ne vom putea explica mutatiile petrecute in istoria satului contemporan, vom putea gasi raspunsuri la imperativele cu carre se confrunta taranii satelor romanesti dupa 1989.

O contributie deosebita si originala in explicarea comunitatilor traditionale romanesti o are H.H. Stahl, prin teoria satelor devalmase, care reprezinta totodata un moment important in dezvoltarea sociologiei rurale romanesti dar si a sociologiei universale.

In organizarea socio-economica a ruralului romanesc apar urmatoarele momente semnificative:

a)Devalmasia care preecede familismul, care la randul sau a aprecedat aparitia organizatiile(cooperatiste) in agricultura si in viata satelor.

Obstile taranesti sunt o realitate tipica tarii noastre si ele a fost cercetate de istorici, sociologi si etnografi.

Satul devalmas reprezinta o asociatie de gospodarii familiale pe baza unui teritoriu stapanit in comun in care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare si superioare drepturilor gospodariilor alcatuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit obste.

Reglementarea vietii sociale a comunitati taranesti se baza pe norme traditionale "obisnuielnice" ("obiceiul pamantului") si pe datini ("ceremonii de trecere"). Obstea avea pe langa rosturi economice si administrative si functi judecatoresti de control social si de pedepsire a incalcarii a unor norme sociale.

b)Familismul forma de organizare din perioada urmatoare devcalmasiei si pana intre cele doua razboaie mondiale. Familia, ca grup primar, a reprezentat matricea fundamentala de organizare a muncii in agricultura si a vietii rurale in ansamblu ei. Satul traditional romanesc bazat pe acest tip de organizare se caracteriza prin aceleasi particularitati enumerate ca fiind ale ruralului traditional.

c)Satul etapei cooperatistei prezinta urmatoarele caracteristici:

- In structura populatiei, aparitia lucratorilor agricoli, a unei categorii legata de serviciile din mediul rural, precum si a navetistilor-populatia pendulatoare intre sat si oras;

- Familiile au ocupatii mixte: sotul in industrie sotia in agricultura;

- Sistemul de inter cunoastere intre toti membri colectivitatii locale este inlocuit printr-un sistem de relationare formalizata, institutionalizata. Solidaritatea prin asemanare si vecinatate a cedat locul stabilit solidarizarii, prin diferentiere si activitati productive;

- Mentalitatea taraneasca axata pe aspiratia pentru pamant este inlocuita cu aspiuratia pentru utilizarea lui rationala;

- Este accentuata trecerea de la autosubstienta la productia pentru societate;

- Diversificarea structurilor institutionale pe plan local si a celor prin care satul comunica cu orasul.

Dupa 1989, satul romanesc a avut loc procesul de privatizare a agriculturii, de redobandire de fosti proprietari a terenurilor cooperativizate fortat. In esenta satul actuale etape prezinte cateva note disticte:

1.Populatia rurala , agrara si silvica este de 3-4 ori mai mare decat in alte tari;