Etnografie și Folclor - Dobrogea

Este limitata la nord de Delta Dunarii si de Muntii Macinului, la est de Marea Neagra, vest de Dunarea de Jos, iar la sud cuprinde judetele Dobrici si Silistra. Apele curgatoare: Taita, Telita, Slava, Casimcea, sunt putine la numar fiind scurte si cu un debit mic, se varsa in lacurile de pe tarmul Marii Negre. Lacurile sunt lacuri sarate ca de exemplu Techirghiol, Babadag, Golovita, Tasaul. Totusi, lacurile Babadag si Golovita sunt de aproximativ 60 de ani lacuri cu apa dulce.

Delta Dunarii este limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar in est se varsa in Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45?, latitudine N si de meridianul de 29?, longitudine E. Delta ocupa, impreuna cu complexul lagunar Razelm - Sinoe 5050 Km?, din care 732 Km? apartin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafata de 2540 Km?.Dunarea ajunsa la Patlageanca se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sfantul Gheorghe. Bratul Chilia, formeaza granita cu Ucraina, si transporta pe cursul sau de o lungime de 104 Km2, 60% din apele si aluviunile Dunarii. Datorita celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunare, Delta Dunarii creste anual in suprafata cu 40 de metri. Bratul Sulina este situat in mijlocul Deltei, si spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime. Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. Cursul bratului Sfantul Gheorghe este orientat spre sud-est, si se desfasoara pe 112 Km, transportand 22% din debitul Dunarii. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Flora

Vegetatia deltei este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor(stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica) si ocupa 78% din totalul suprafetei. Zavoaiele ocupa 6% din suprafata deltei, fiind paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2% din suprafata deltei. De asemenea, exista paduri pe campurile Letea si Caraorman si sunt alcatuite din stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm, si plante agatatoare.

Fauna

Contine mai mult de 320 de specii de pasari ca si 45 de specii de peste de apa proaspata in numeroasele sale lacuri si mlastini. Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO in 1991 ca si rezervatie a biosferei. Acesta este locul unde milioane de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterana) vin sa-si lase ouale.

? Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia, care se invecineaza cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. Prin Stramtoarea Cherci se ajunge in Marea Azov, prin Bosfor in Marea Marmara, iar prin stramtoarea Dardanele in Marea Egee si deci in Mediterana. Ea este un rest al Marii Sarmatice si prezinta o serie de aspecte unice in lume. Marea se intinde pe o suprafata de 413.000 km?. Cel mai adanc punct se afla la 2466 m sub nivelul marii. Mareele sunt in general de mica amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este in larg de 17-18 la mie, fata de 24-34 la mie in alte mari si oceane. In zona litoralului romanesc salinitatea scade si mai mult, in mod obisnuit fiind intre 7 si 12 la mie.

Fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra

Sunt mai multe fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. In zona europeana principalele sunt Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. In Asia Mica principalele ape care se varsa in Marea Neagra sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si Iesil-Irmac. Alte ape care se varsa in Marea Neagra sunt Coruh in Armenia turceasca, Rion in Gruzia, Provadia si Camcia in Bulgaria etc. Un aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov. Dispunerea circulara a surselor de apa si existenta unei singure legaturi externe - prin Stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alaturi de incalzirea relativ moderata a apei de catre Soare, determina lipsa aproape totala a curentilor marini verticali si existenta doar a curentilor orizontali pe un imens traseu circular impotriva sensului acelor de ceasornic.

Ecosistemul Marii Negre

Face parte din categoria ecosistemelor statatoare de apa sarata. Din punct de vedere al salinitatii, Marea Neagra se imparte in:

- zona de suprafata;

- zona de adancime;

Temperatura apei variaza la suprafata: vara pana la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0 grade celsius. Lumina patrunde in largul marii la o adancime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adancime [co2,h2s]Curentii au intensitate redusa pe verticala si mai mare pe orizontala; iarna sau in timpul unor variatii ale starii vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune rosii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluste, pesti iar in atmosfera apropiata pasari si pescarusi.

Alte caracteristici:

Marea Neagra este saraca in insule, avand un tarm putin dantelat. Cele mai importante insule sunt Insula Serpilor si cele formate de Dunare, dincolo de varsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai importanta peninsula este Peninsula Crimeea, "impartita" cu Marea Azov. Golfurile Marii Negre sunt fie largi, putin prielnice adapostirii vaselor pe furtuna (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun sa), fie colmatate la iesire de curentii orizontali si transformati in limane (Limanul Nistrului de exemplu).

Etajul mediolitoral al Marii Negre, cuprinzand zona de spargere a valurilor (0-0,5 m adancime), adaposteste in portiunile pietroase organisme - animale si vegetale - care se fixeaza puternic si pot suporta unele perioade de uscare.

Cateva orase importante se afla la Marea Neagra, cum ar fi Burgas, Varna, Constanta, Odessa, Ialta, Sevastopol, Soci, Suhumi, Batumi si Trabzon. Un oras care nu se afla propriu-zis la Marea Neagra, dar este mult legat istoric si economic de aceasta mare este orasul Istanbul (mai demult Constantinopol si Bizant).

In vremea romana marea se numea Pontus Euxinus.

Marea Neagra face legatura intre Europa si Asia. Granita stabilita de geografi intre cele doua continente, pe Caucaz si stramtoarea Bosfor taie aceasta mare in doua parti inegale, cea mai mare parte fiind europeana.

Ca urmare a pozitiei sale Marea Neagra este singura, principala sau una din marile a numeroase popoare care locuiesc din timpuri mai vechi sau mai noi tarmurile sale. Cele mai vechi popoare pontice sunt Romanii, Armenii, Gruzinii si Abhazii. Alte popoare pontice sunt Grecii, slavii cunoscuti sub numele de Bulgari, Turcii si alte popoare turcice (de exemplu Gagauzii), Tatarii sau Mongolii (veniti in regiune in sec. XIII), Rutenii, Ucraineenii, Azerii, Rusii si altii. Toate aceste popoare prezinta astazi o serie de traditii, legende si alte forme de folclor legate de Marea Neagra.

- http://ro.wikipedia.org/