Cultura viței de vie

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'ore, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligote, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.

Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.

In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.

I a n u a r i e

1. In aceasta luna temperaturile sunt relativ scazute de aceea in vii, practic, lucrari nu se executa. Timpul trebuie folosit util la:

- prepararea lazilor pentru soiurile de struguri pentru masa;

- prepararea cosurilor din mlaja pentru recoltarea strugurilor pentru vin;

- pregatirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si

autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.

2. In ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, in afara de aratul de toamna, fisurarea adinca a solului, amenajarea de constructii

antierozionale, in scopul acumularii umiditatii in sol se petrec si lucrari de mentinere a zapezii in plantatia viticola prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lenta a ei si infiltrarea apei in sol.

3.Viticultorii permanent trebuie sa-si perfectioneze nivelul cunostintelor in domeniul cultivarii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitati climatice (inclusiv ingheturi tirzii de primavara, grindina, seceta, temperaturi prea scazute in timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si ingrasaminte noi etc.

F e b r u a r i e

1. Continua lucrarile incepute in luna ianuarie.

2. In decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai incalzeste, dispare riscul inregistrarii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se incep lucrarile de pregatire catre taiatul (curatitul) vitei de vie:

* se intocmeste un plan - grafic al efectuarii taiatului (care trebuie sa includa succesivitatea taierii pe soiuri, numarul

de butuci, necesitatea in angajati sezonieri etc.) incit aceasta lucrare sa fie finalizata in termenii care ar permite sa efectuam restul lucrarilor, inclusiv legatul in uscat, pina la dezmuguritul vitei de vie;

* se determina cum au iernat butucii. Daca temperatura aerului in timpul iernii a coborit mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar daca temperatura aerului a fost cuprinsa intre - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarna (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarna si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarna depinde de mai multi factori, printre care soiul, incarcatura butucilor in anul

precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.

Pentru a determina gradul afectarii ochilor de iarna - din vie se ia o proba medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la baza, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc intr-o incapere unde se analizeaza fiecare ochi de iarna, sectionindu-se longitudinal cu o lama.

Rezultatele observatiilor se inscriu intr-un tabel, in care se fixeaza (tabelul 1) la toate coardele si pe toata lungimea ochii sanatosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vatamati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). In baza acestor date se determina procentul celor trei categorii de ochi de iarna dupa viabilitatea lor.

Atentie! Daca procentul ochilor vatamati este pina la 30% la soiurile pentru vinuri pina la 40% la soiurile de struguri pentru masa, atunci incarcatura butucului se lasa la nivelul anului precedent. Iar daca procentul ochilor vatamati este mai mare, dar nu au depadit 80% atunci incarcatura butucului se majoreaza cu 40-50%. Daca procentul ochilor vatamati depaseste 80% se utilizeaza taieri speciale in functie de gradul afectarii butucilor.

Nota: 2 ochi de iarna vatamati echivaleaza cu 1 ochi de iarna sanatos si cu 1 ochi de iarna pierit.

Inainte de taierea vitei de vie este foarte important de a determina incarcatura butucului. Cea mai buna incarcatura a butucului se considera aceea care asigura obtinerea unei recolte inalte si de calitate superioara a strugurilor, fara a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor in anul viitor. Daca pe butuc majoritatea lastarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la baza - 6-12 mm), atunci inseamna ca incarcatura butucului in anul trecut a fost normala; daca majoritatea lastarilor sunt slab dezvoltati - incarcatura butucului a fost mare, iar daca majoritatea

lastarilor sunt puternic dezvoltati - incarcatura butucului a fost mica.

Sunt mai multe metode de determinare a incarcaturii butucilor. Se propune o metoda practica si simpla. Metoda consta in faptul ca incarcatura butucului se considera normala daca la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteasca alba, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligote etc.) pe o coarda de rod de anul trecut sau dezvoltat in medie 2 lastari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii

(Muscat iantarnii, Chasselas dore, Merlot, Riesling, Rka?iteli etc.)

- 2,5 lastari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarna neagra, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovii, Frumoasa alba, Ialovenschii ustoicivii etc.)

- 3 lastari. In general marimea strugurilor se determina dupa lungimea medie a cca 50 struguri: pina la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari.

In baza metodei propuse sta determinarea incarcaturii in coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) in functie de numarul de lastari normal dezvolta?i pe aceasta.

Determinarea incarcaturii butucului pe fiecare punte de rod

?ine-?i minte! In timpul taiatului, de obicei, se formeaza veriga de rod

clasica sau fortificata.

Printre altele, incarcatura butucului se determina pe parcursul primei jumatati a anului , utilizindu-se urmatoarele procedee:

a. plinsul . incarcatura se determina orientativ si se regleaza prin taierea in uscat.