Alcoolul Etilic - Aliment sau Drog

Alcoolul etilic

Etanolul sau alcoolul etilic, C2H5OH, se mai numeste si spirt. El se poate obtine prin sinteza, dar mai ales prin fermentatia zaharurilor.

Dintre metodele de sinteza, cele mai multe folosesc acetilena ca materie prima. Dupa unele procedee, acetilena, prin hidratare, este transformata in acetaldehida care apoi este supusa unei hidrogenari catalitice ( in prezenta nichelului, la 1400C ).

Alcoolul este socotit, in mod eronat, de marea masa a populatiei, un aliment

Un adevarat aliment se caracterizeaza prin capacitatea de a contribui ca material plastic - la construirea si regenerarea celulelor - si ca material energetic - pentru asigurarea energiei necesare desfasurarii normale a proceselor metabolice. Pe de alta parte, un aliment este metabolizat in intregul organism, cu o viteza variabila, in functie de nevoile momentane ale acestuia si atingand valorile maxime la efort sau la expunere la frig. In fine, alimentul se poate depune sub forma de rezerve utilizabile oricand de catre organism.

Alcoolul nu este un aliment, desi furnizeaza calorii - 7 cal/g alcool — care pot acoperi pana la 30-40% din nevoia calorica minima a unui adult in repaus. In plus, alcoolul este metabolizat cu precadere in ficat, imediat ce a patruns in organism. Oxidarea se realizeaza cu o viteza constanta, indiferent de cresterea momentana a nevoii calorice a organismului, fie prin mentinerea constanta a temperaturii proprii, fie prin asigurarea energiei necesare efectuarii unui efort fizic. De asemenea nu exista modalitati de depozitare a alcoolului. La acestea se adauga actiunea de impiedicare a resorbtiei sau chiar de degradare a unor vitamine - de ex. vitaminele din grupul B - fiind considerat de unii nutritionisti un „contraaliment“.

Nu poate fi omis insa faptul ca unele bauturi alcoolice — vinul, berea etc. — contin principii nutritive ca glucide, substante azotoase, ca si unele vitamine, saruri minerale, acizi organici, dar in cantitati mici.

Alcoolul da o falsa senzatie de caldura, prin dilatarea vaselor sanguine superficiale si aport crescut de sange la periferie. In realitate, pierderea de caldura este accentuata si se cunosc numeroase cazuri de imbolnaviri grave sau de inghet a persoanelor in stare de ebrietate surprinse de viscol etc.

Alcoolul nu stimuleaza munca fizica, deoarece nu contribuie efectiv la activitatea musculara. Impresia de inviorare este datorita unei excitatii trecatoare, urmata de inhibitie, cu scaderea randamentului intelectual.

Incepand cu Evul Mediu, alcoolul, in special vinul, a cunoscut o larga utilizare, atat ca medicament, cat si ca vehicul pentru medicamente.

Alcoolul este folosit in medicatia interna si externa.

Intern, alcoolul este folosit ca: stimulent al secretei gastrice mai ales impreuna cu principii amare din plante; tonic, in amestec cu lapte, crema de oua etc.; vehicul pentru numeroase fineturi sau produsi de tipul digitalei.

Extern, alcoolul este utilizat datorita proprietatii sale de dezinfectant, singur (70°) sau impreuna cu iod, acid salicilic, etc, avand in acest caz rol de vehicul. De asemenea este revulsiv, prin vasodilatatie produsa local. Este util pentru spalarea arsurilor tegumentelor produse de fenol. Nu este indicat la spalarea plagilor descoperite intinse si nici la aplicarea compreselor la sugari; in ultimul caz contraindicatia se bazeaza pe faptul ca alcoolul strabate tegumentele si neputand fi metabolizat satisfacator - deoarece echipamentul enzimatic al sugarilor este insuficient dezvoltat - poate determina intoxicatii grave, adesea mortale.

Progresele in studiul mecanismelor enzimatice de metabolizare a alcoolilor au aratat ca etanolul (alcoolul etilic) poate servi ca antidot in intoxicatia cu metanol si etilenglicol.

Intoxicatia acuta cu etilenglicol are loc prin ingerarea a 50-100 ml, mai ales accidental, datorita multiplelor intrebuintari ale acestuia, ceea ce il face usor accesibil: ca amestec antiger (antigel) pentru radiatoarele motoarelor; ca solvent (industria textila, poligrafie cauciuc); ca materie prima in industria maselor plastice, farmaceutica, manufactura tigaretelor etc.

Atat metanolul cat si etilenglicolul se metabolizeaza cu ajutorul acelorasi enzime si dupa acelasi mecanism ca si etanolul, insa cu o viteza de 5 ori mai mica la metanol si de 10 ori mai mica la etilenglicol, decat la etanol. Prin metabolizare, metanolul si etilenglicolul nu se detoxifica, ci dimpotriva isi intensifica toxicitatea, datorita caracterului mult mai toxic al metabolitilor lor.

In ambele intoxicatii, primul ajutor - in lipsa organelor competente - consta in administrarea de etanol ca antidot, care blocheaza prin competitie metabolizarea celor doi toxici, aparand astfel organismul de efectele nocive ale metabolitilor lor. De aceea sa da intoxicatului cu metanol sau etilenglicol, sa bea alcool etilic de 50°, tuica sau chiar vin, intr-o cantitate echivalenta cu 0,75 ml alcool de 96°/kg corp (aprox. 1/2 litru de vin sau 175 ml tuica de 30°), apoi se trimite de urgenta la medic.