Tehnica culturii grâului

Graul, precum si celelalte cereale paioase , gaseste in zonele si microzonele de cultura din Tansilvania conditii optime de crestere si dezvoltare ,putand realiza productii mari si de buna calitate.

Evident ,nivelul productiilor obtinute depinde de aplicarea optima a tuturor verigilor trhnologice ,

Incepand cu alegerea solului si terminand cu recoltatul unei recolte ridicate , daca nu se aplica intreaga gama de masuri tehnologice la un nivel optim. Alegerea celor mai bune soiuri dintre cele recomandate in zona, nu poate garanta singura obtinerea

In tehnologia de cultura a graului ,bazele unor recolte ridicate se pun odata cu infiintarea culturii, care cprinde o sere de secvente tehnologice menite sa conduca la realizarea de lanuri bine incheiate la rasa rire In continuare vom puncta aceste verigi tehnologice ,subliniind importanta lor pentru obtinerea unor productii eficente de grau.

1.AMPLASAREA CULTURII

Intreaga suprafata cultivata cu grau va fi incadrata in asolamente organizate in rotatii de 3-6 ani, de cereale , cereale -;leguminoase sau cereale -;plante tehnice Asolamentul este considerat ca unul dintre cele mai importante masuri agrotehnice de mentinere si sporire a fertilitatii solului , de lupta impotriva buruienilor,bolilor si daunatorilor.

Importanta culturii graului in cadrul unei rotatii , este cu atat mai mare cu cat fertilitatea solului este mai scazuta si terenul mai imburuienat.

Graul se cultiva dupa cele mai bune premergatoare si anume:

-dupa culturi prasitoare (cartofi de vara,sfecla de zahar si hibrizi timpurii de porumb),care elibereaza terenul cu cel putin 12-15 zile inainte de incheierea epocii optime de insamantat;

-este contraindicat semanatul graului dupa orz sau alta cereala paioasa;

In functie de tipul de asolament se recomanda urmatoarele rotatii:

-grau-porumb-(grau+trifoi)-trifoi;

-leguminoase pentru boabe-grau-porumb boabe-grau-porumb boabe-porumb boabe+plante tehni ce

-grau-sfecla-porumb-leguminoase anuale;

-grau-cartofi-trifoi.

2.LUCRARILE DE BAZA ALE SOLULUI SI PREGATIREA PATULUI GERMINATIV

Lucrarile de pregatire ale solului au o mare insemnatate pentru grau.O buna pregatire a terenului depinde in mare masura de planta premergatoare si anume de momentul cand aceasta elibereaza terenul ca si de starea de umiditate in care il lasa Cele mai bune rezultate se obtin cand solul este bine maruntit si asezat cu o buna rezerva de apa si nitrati si lipsit de resturi vegetale Pentru grau , adancimea araturi este mai putin importanta decat asezarea si maruntirea solului Aceste conditii pot fi realizate daca aratura se face cand solul este reavan , adica imediat dupa recoltarea plantei premergatoare

2.1. Cand graul urmeaza dupa plante ce se recolteaza vara devreme ,cel mai economic este sa se efectueze imediat aratura la adancimea de 20-25 cm, sau mai la suprafata daca solul are umiditate mai scazuta , iar resturile vegetale sa fie incorporate complet Aratura se va executa cu plugul in agregat cu grapa stelata sau cu colti fixi.

In cazul in care umiditatea solului nu permite efectuarea araturii, pentru a se evita uscarea in continuare si pentru a favoriza nitrificarea si marirea si marirea rezervei de apa , se aplica numai discuirea , urmand ca aratura sa fie realizata imediat ce umiditatea solului permite

Orice amanare a lucrari solului ,dupa recoltarea plantei premergatoare, atrage dupa sine scaderi simtitoare ale productiei de grau.

2.2.Cand graul urmeaza dupa trifoi , aratura de circa 20 cm. Se face imediat dupa coasa a doua

2.3.Dupa plante care se recolteaza tarziu (porumb ,cartofi , sfecla de zahar ,etc.) se face imediat mobilizarea solului , fie prin araturi de 15-20 cm fie prin discuire , in functie de umiditatea acestuia ,de gradul de acoperire cu resturi vegetale si de textura , urmarindu-se a se realiza un pat germinativ cat mai bun

2.4. In cazul in care nu se poate realiza aratura de buna calitate (SOL PREA USCAT SAU PREA UMED) sau in situatia in care recoltarea premergatoarei se face cu intarziere ,se va renunta la aratura ,iar terenul se va pregati cu discul greu sau cu freza Pregatirea patului germinativ are drept scop realizarea afanarii solului pe adancimea de semanat , incoltirea si rasarirea rapida , uniforma si energica a plantelor

2.5.Pregatirea patului germinativ se va face in preziua semanatului la adancimea de 6-8 cm acordand cea mai mare atentie calitati lucrarii.

3.FERTILIZAREA

Aplicarea ingrasamintelor contribuie direct la sporirea productiei de grau.

Astfel ,pentru o recolta de 6 t/ha (boabe + paie), graul are nevoie de aproximativ 150 kg. azot , 75 kg. fosfor ,150 kg. potasiu, 45 kg calciu , precum si diferite cantitati de microelemente.

Fertilizarea cu ingrasaminte organice se va realiza de preferinta la cultura premergatoare , concomitent cu lucrarile de baza ale solului ,administrandu-se 30-40 t/ ha gunoi de grajd

Ingrasamintele cu fosfor se vor administra sub aratura de baza sau cel tarziu la pregatirea patului germinativ

Ingrasamintele cu potasiu se administreaza numai pe solurile cu continut in potasiu mobil ,sub 15 mg. K20/100 g sol , in doza de 50-60 kg substanta activa K20/ha impreuna cu ingrasamintele cu fosfor

Ingrasamintele cu azot se vor aplica 1/3 pana la 1/2 din doza , toamna la pregatirea patului germinativ , iar restul de 2/3 pana la 1/2 se aplica primavara timpuriu

4. ALEGEREA SOIURILOR

Echilibrarea ponderi unui soi in structura de soiuri cultivate, astfel ca nici unul sa nu depaseasca 25-30 % din suprafata cultivata cu grau Se recomanda soiurile create la SCA Turda : ARIESAN , APULUM , T-200 si ARDEAL