Porumbul

Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate si multiplelor intrebuintari a produselor sale in alimentatia oamenilor, in zootehnie si in industrie.

Boabele (care contin in medie 10% proteine 7% substante extractive ne azotate, 4% grasime 2%, celuloza 1%, cenusa 13% apa), sunt folosite cu precadere ca nutret concentrat in alimentatia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate in larga masura si in alimentatia oamenilor sub forme variate (mamaliga, turta, porumb fiert si copt, floricele, fulgi etc,) precum si ca materie prima pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului si uleiului), de la care raman reziduuri (tarate, turte, sroturi, borhoturi,) folosite in furajarea animalelor.

In afara de porumb cultivat pentru boabe o importanta deosebita prezinta si porumbul cultivat ca planta furajera, pentru siloz sau masa verde. porumbul pentru siloz, recoltat in faza de lapte-ceara, asigura, in comparatie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unitati nutritive la hectar si la cel mai scazut cost de productie

Importanta deosebita a porumbului decurge si din alte avantaje ale culturii lui, da productii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decat, la alte plante fiind rezistent la seceta si avand putine boli si daunatori; poate fi cultivat cu bune rezultate in conditii foarte variate de clima si sol; lasa terenul curat de buruieni si este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultura dupa plantele cu recoltare timpurie; necesita o cantitate mica de samanta pentru semanat; nu se scutura la recoltare etc.

In tara noastra porumbul cultivat pentru boabe detine, printre celelante culturi, locul cel mai important. Prin suprafata cultivata si prin productiile obisnuite, tara noastra se situeaza in randul tarilor mari cultivatoare de porumb ,ocupand locul intai in Europa si locul opt in lume.

Datorita importantei economice si a conditilor favorabile ,porumbul va detine si in continuare un loc preponderent in agricultura tarii noastre

In tara noastra se cultiva, in prezent numai hibrizi de porumb obtinuti pe baza de linii consagvinizate. In cultura se afla hibrizi (notati pe scurt cu initialele HS) hibrizi dubli (HD) si hibrizi triliniari (HT) .

Sortimentul hibrizilor cultivati in tara noastra inglobeaza hibrizi cu potential productiv ridicat si cu calitati superioare. O mentiune speciala merita hibrizi notati cu litera ,,L" (Lizin).

(Turda 125 L, Fundulea 345 L etc.); la care boabele au un continut mai ridicat in aminoacizi esentiali, in special in lizina si triptofan, comparativ cu hibrizii obisnuiti.

Zonarea hibrizilor

Marea varietate a conditiilor pedoclimatice din tara noastra si particularitatile biologice ale hibrizilor de porumb au impus zonarea lor, respectiv stabilirea celor mai bune zone de cultura pentru fiecare hibrid in parte. In acest scop teritoriul tarii noastre a fost impartit in trei zone de cultura a hibrizilor de porumb, zone ce se deosebesc intre ele prin conditiile de clima, in special temperatura. In tabelul 1.18 sunt prezentate zonele de cultura a hibrizilor si proportia (in procente).

Zonele de cultura si structura hibrizilor de porumb pe zone.

I. Baragan si Dobrogea, zonele de campie din sud si vestul tarii.

II. Podisul Moldovei, zonele culinare din sudul si vestul tarii, campia Transilvaniei.

III. Nordul Moldovei zonele Premontane, dealurile Transilvaniei.

In fiecare zona sunt cultivati numai acei hibrizi care pot sa ajunga normal la maturitate si care duc cea mai mare productie. Hibrizii tarzii se cultiva cu precadere in zonele cele mai calduroase din Sudul si Vestul tarii, hibrizii mijlocii predomina in zona a doua cu regim termic mai redus, iar hibrizii timpurii in zonele mai racoroase din tara noastra si in cele mai premontane.

Hibrizii cei mai timpurii (Suceava 94, Fundulea 96 si Fundulea 102) se vor cultiva in zonele cu resursele termice cele mai reduse.

Se recomanda ca in fiecare unitate agricola sa se cultive 2 - 4 hibrizi dintre cei reportati pentru fiecare zona, diferiti ca perioada de vegetatie.

Se valorifica astfel mai bine conditiile naturale si se obtine o esalonare a lucrarilor de semanat, ingrijirea si recoltarea. Suprafetele ce urmeaza a fi semanate cu grau si orz de toamna vor fi cultivate cu hibrizii cei mai timpuri indicati pentru zonele respective, care pot fi recoltati pana la 10 - 15 septembrie.

Clima

Porumbul este o planta iubitoare de caldura, cerintele lui mari fata de temperatura reliefandu-se incepand chiar cu germinatia, care are loc la minim 8 - 10 ?C. In luna mai temperatura trebuie sa fie de peste 13 ?C, la aparitia paniculului de peste 18 ?C, iar dupa aceea pana la aparitia matasii si in timpul fecundarii de 22 ?C. In timpul formarii boabelor temperatura poate sa scada pana la 19 ?C, iar in timpul maturarii lor chiar la 15 ?C. Temperaturile mai scazute decat cele indicate pentru fazele de vegetatie amintite dubla intarzierea vegetatiei si la scaderea accentuata a productiei. La temperatura de 5 ?C cresterea plantelor inceteaza, iar brumele chiar usoare distrug frunzele.

Desi are un consum specific redus - fiind necesar numai 300 unitati apa pentru realizarea unei unitati de substanta uscata. Porumbul are cerinte mari fata de umiditate rasplatind cu productii sporite surplusul de apa din precipitatii sau din irigatii. El suporta mai usor seceta survenita in timpul primelor faze de vegetatie, cand cerintele fata de umiditate sunt mici; cele mai mari scaderi de productie se inregistreaza la porumb daca ii lipseste apa in perioada cuprinsa intre 1 - 2 saptamani de aparitia inflorescentei mascule si maturitatea lapte - ceara, perioada care dureaza circa 5 - 8 saptamani, (in functie de hibrid) si in care porumbul are cel mai ridicat consum de apa (respectiv 500% din intregul consum din timpul perioadei de vegetatie).

Porumbul are cerinte foarte mari fata de lumina si nu suporta umbrirea indelungata.

Solul