Migrația internațională a tinerilor

Această cercetare are drept scop descoperirea motivului pentru care tinerii aleg sa migreze, părăsindu-și țăra natală, deoarece cu tristețe observ cum populația țării devine una bătrână, din cauza faptului că în țară rămân mai mult persoanele învâstă, tinerii plecând în număr din ce în ce mai mare.

Principalele obiective ale cercetării mele sunt următoarele:

1.Aflarea motivului pentru care tinerii aleg să migreze

2.Determinarea frecvenței migrației în rândul tinerilor

3.Identificarea în medie a duratei migrației în rândul tinerilor

4.Găsirea unei soluții pentru a împiedica pe viitor migrația tinerilor

5.Încercarea de a-i aduce înapoi în țara natale pe tinerii ce au ales în ultimii ani sa plece

Cercetarea se va realiza pe o perioadă de 5 ani pentru a surprinde evoluția sau involuția migrației în rândul tinerilor din România.

IPOTEZE:

1.Cu cât familiile lor sunt mai sărace, cu atât mai mult tinerii aleg să migreze.

2.Cu cât tinerii au mai mulți prieteni care au migrat în străinătate, cu atât își doresc mai mult să migreze și ei.

3.Tinerii din mediul rural și din orașele slab industrializate aleg mai des sa migreze decât tinerii din mediul urban unde industrializarea este la nivel înalt.

Elemente particulare

Analiza științifică a literaturii teoretice relevante

Migrația internațională reprezintă una din principalele componente ale fenomenului demografic ce influențează în mod direct forța de muncă, deci implicit economia țării, prin modificarea produsului intern brut. Conform Declarației Universale a Drepturilor Omului, dreptul de a migra (de a parăsi oricând țara, definitiv sau pentru o perioadă determinată) este deținut de toate persoanele, în măsura în care acestea nu au interdicția de a părăsi țara, în urma încălcării legii. (Conspecte.ro, 2016)

*Produsul intern brut reprezintă valoarea tuturor bunurilor și serviciilor efectuate pe teritoriul unei țări.

*Forța de muncă reprezintă totalitatea oamenilor apți pentru a efectua diverse activități cu scopul obținerii de bunuri și servicii.

Conform studiilor Organizatiei Mondiale pentru Migrație, după 1990, populația României a migrat în procent de 17% din care cea mai mare parte o constituie populația care a ales să migreze pentru turism (12%), urmată de populația în cătare de locuri de muncă (în proporție de doar 4%) și doar 1% din populație a migrat pentru studii. Tot același studiu a demonstrat că 13% din populația ce migrează se întoarce înapoi în țară. Alt studiu realizat cu privire la migrația tinerilor redă tiparul tinerilor care intenșionează să migreze și anume:

- 20% sunt elevi sau studenți care nu lucrează;

- 37,3% sunt studenși care lucrează;

- Peste 48% dintre tineri au doua job-uri;

- Majoritatea vorbesc fluent cel puțin o limbă străină;

- Peste 60% dintre ei locuiesc împreună cu părinții;

- 56% au vârste cuprinse între 20 și 25 de ani;

- Majoritatea crede că pentru a avea succes în viața, munca este cheia;

- Jumătate dintre ei consideră că la angajare, tinerii sunt dezavantajați;

http://www.revistacalitateavietii.ro/2004/CV-3-4-04/8.pdf

Migrația tinerilor are un impact pozitiv atât asupra economiei țării „gazdă”, deoarece crește forța de muncă a acelei țări, crește producția de bunuri și servicii, se reduce riscul de îmbătânire a populației active, cât și asupra țării din care se migrează, deoarece se reduce rata șomajului (în cazul în care populația migratoare este șomeră) dar are și efecte negative asupra economiei țării ce pierde capital uman, deoarece în cazul în care tinerii aveau un loc de muncă, scade producția țării, scade forța de muncă, iar populația are tendința de îmbătrânire.