Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii si bunuri proprii mai multor sectoare, fiind punctul de interferenta al acestora. Ca fenomen social economic, incepe sa fie consolidat in Europa inca din 1880, iar in 1905 se contureaza prima sa definitie in care se arata ca " turismul este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului inconjurator, renasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii".
Turismul implica ideea alegerii deliberate a itinerarelor si a duratei sejurului de catre fiecare turist in parte, are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical si, in ultima instanta, urmareste satisfacerea dorintelor turistului.
Una din formele de turism careia i se acorda o deosebita atentie este turismul balnear, domeniu in care tara noastra dispune de factori naturali de cura de o mare valoare raspanditi in majoritatea judetelor tarii. In cele peste 160 de statiuni si localitati balneoclimaterice din Romania, pe langa factorii naturali de cura, statiunile noastre dispun de o gama larga de proceduri fizioterapeutice prin amenajarea sectiilor de electroterapie, hidroterapie, pneumoterapie si cultura fizica medicala, dotate cu aparatura moderna si deservite de personal calificat.
Lucrarea de fata urmareste dezvoltarea turismului balnear in una din statiunile cele mai reprezentative ale tarii, avand in vedere posibilitatile superioare detinute in comparatie cu alte zone mai putin dezvoltate din punct de vedere turistic, dar si pentru a sublinia deficientele de management in centrul atentiei prestatorilor pentru satisfacerea exigentelor mereu crescande ale turistilor pacienti.
Tinand seama de caracterul deosebit al cererii si ofertei in domeniul turismului de tratament si de problemele economico-organizatorice pe care le ridica dezvoltarea acestei forme de turism, in prezent si in perspectiva, se impune folosirea unor metode de organizare care sa promoveze valorificarea potentialului nostru turistic balnear, pe plan national si international. Turismul este si va ramane o industrie a frumosului pentru ca isi propune sa protejeze si sa amenajeze mediul ambiant.
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL BALNEAR
Aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si este greu de stabilit o data certa a detasarii sale ca activitate distincta, deoarece unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai vechi timpuri.
De-a lungul anilor, continutul notiunii de turism s-a modificat si s-a imbunatatit continuu. In prezent, dupa ce a cunoscut o multitudine de definitii, putem spune ca: ,,turismul se refera la activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir (recreere, odihna), pentru afaceri sau alte motive".
Deoarece turismul are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. si urmareste satisfacerea nevoilor de consum turistic, s-au delimitat diferite clasificari ale formelor de turism practicate. Printre aceste forme de turism de o mare importanta si care ne intereseaza in lucrarea de fata este turismul balnear.
Aceasta forma de turism, turismul balnear, apare ca forma de intretinere si refacere a sanatatii, fiind asociat cu odihna si agrementul dirijate medical. Este unul dintre cele mai vechi si mai constante forme ale activitati turistice, ce se deruleaza pe tot parcursul anului; presupune o durata lunga a sejururilor cu posibilitatea de a se repeta consumul turistic specific de mai multe ori pe an, cu o clientela relativ stabila
1.1.Scurt istoric
Drumul strabatut de omenire pe calea progresului a fost intotdeauna sprijinit, dar, de cele mai multe ori, devansat de victoriile obtinute in cucerirea spatiului. Exploratorii, comerciantii, oamenii de stiinta si cultura, care au deschis calea spre cunoastere, au transmis contemporanilor lor posibilitatea si dorinta impinsa pana la necesitatea de a calatorii.
Astfel in timp ce construiau cetatea ,,Ad Mediam" pe drumurile Diera - Tibiscum (Orsova - Timisoara) legionarii romani au descoperit in apropiere, pe valea Cernei: izvoare cu apa calda sulfuroasa, a caror valoare terapeutica o apreciau in mod deosebit, fapt ce reiese si din denumirea pe care le-au dat-o ,,Ad aqua Herculi Sacras ad Mediam" adica ,,Apele sfinte ale lui Hercules de langa Mehadia". Statui de zeitati si pietre cu inscriptii latine, prin care se aduc laude si multumiri actiunii binefacatoare a izvoarelor de la Herculane, au infruntat timpul, stand si astazi marturie a pretuirii de care se bucurau atunci, pretuire care a ramas la fel de vie si in zilele noastre.
Zacamintele de sare, bogatie de seama a Daciei, au constituit punctul de formare a unor statiuni cu ape sarate cu renume in antichitate: Ocna Sibiu, in partile Sovatei si la Turda. Valoarea apelor sarate din aceste doua statiuni s-a pastrat, dovada fiind aprecierea unanima a lor si de catre oamenii vremurilor noastre.
Grija pentru igiena i-a facut pe stramosii nostri sa aprecieze mult apa, ei folosind toate posibilitatile pe care le oferea natura, dovedindu-se buni constructori si specialisti in captarea izvoarelor naturale. Faptul ca ei cunosteau izvoarele termale de la Felix si ca mica statiune Moneasa de pe valea Crisului Alb a existat si pe vremea lor dovedeste ca izvoarele calde i-au atras in mod deosebit.
La Geoagiu , pe malul drept al Muresului, au infiintat statiunea ,,Termae Dodonae", in timp ce unele inscriptii gasite la Calan, pe valea Streiului, atesta nu numai prezenta lor acolo, dar si interesul pe care l-au aratat acestor ape mezotermale folosite si astazi. De asemenea, apele carbogazoase de la Buzias au fost folosite in acel timp impreuna cu cele de la Herculane.
Constanta de astazi, vechiul Tomis, oras-muzeu, in care vestigiile tecutului apar de sub fiecare piatra, orasul unde Ovidiu a scris ale sale ,,Tristia" si ,,Pontica", este asezamantul care, cunoscut ca un centru comercial dezvoltat, a ramas in istorie si ca un centru balnear important.
Baile de mare de la Tomis erau vestite si apreciate ca avand insusiri deosebite. Guvernatorul provinciei Moesia Inferioara, Caius Pr. Messalinus, a inaltat la Tomis un altar de marmura in onoarea geniului acelor locuri si pentru ca baile sa-i aduca sanatate.
Marturiile existente ne fac sa intelegem ca epoca romana reprezinta o epoca de glorie pentru valorificarea factorilor naturali. Plinius scria ca ,,Timp de 600 de ani romanii n-au cunoscut alt tratament decat baile lor".
1. Berlescu Elena Dictionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982
2. Berlescu Elena Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei,Editura All,
Bucuresti, 1998
3. Candea Melinda, Spatiul geografic romanesc, Editura Economica Bucuresti, 2001
Bran Florina
4. Diaconu Mihaela, Marketing in turism, Editura Independenta Economica, Pitesti,
2003
5. Dinu Mihaela, Geografia turismului in Romania, Editura Universitara, Bucuresti,
Petan Ioana 2005
6. Florescu C. Marketing, Ed Independenta Economica, Pitesti, 1997, p.191
7. Glavan Vasile Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000
8. Ielenicz Mihai Enciclopedie turistica - Romania, Editura Corint, Bucuresti, 2003
9. Neacsu Nicolae, Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus,
Cernescu Andreea Bucuresti, 2002
10. Otovescu Dumitru Monografia sociologica a orasului Baile Govora, Editura Beladi,
Craiova, 2002
11. Petre - I Gheorghe Govora - de la primii oameni la contemporani, Editura Petras,
Rm-Valcea, f.a.
12. Stanciulescu Tehnologia turismului, Editura Niculescu ABC, Bucuresti, 2004
Gabriela
13. Internet www.wall-street.ro; www.bailegovora.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
