Studiu de caz Timișoara

Timisoara (in germana Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar, in maghiara Temesvar, in sarba Temisvar, in bulgara Timisvar, in trad. ,,cetatea de pe Timis") este resedinta si cel mai mare oras al judetului Timis, Banat, de asemenea este al patrulea oras ca populatie din Romania, dupa Bucuresti, Iasi si Cluj-Napoca. Numele localitatii vine de la raul Timis, numit de romani in antichitate Tibisis sau Tibiscus. Conform ultimului comunicat al Institutului National de Statistica, la data de 1 ianuarie 2006 orasul avea o populatie de 303.200 locuitori si 336.089 locuitori in zona metropolitana.

Timisoara este situata in sud-estul campiei Tisei, in zona de divagare a raurilor Timis si Bega. Apele celor doua rauri au format aici un tinut foarte mlastinos si frecvent inundat. Timisoara insa s-a dezvoltat intr-unul din putinele locuri pe unde se puteau trece mlastinile. Acestea au constituit pentru mult timp o autentica fortificatie in jurul cetatii, insa au favorizat si o atmosfera umeda si insalubra, precum si proliferarea epidemiilor de ciuma si holera, care au mentinut relativ scazut numarul de locuitori si au impiedicat semnificativ dezvoltarea cetatii. Cu timpul insa intreaga zona a fost bonificata, paienjenisul de canale au fost deviate, mlastinile s-au uscat. Decisiv pentru imbunatatirea terenului a fost construirea Canalului Bega incepand cu 1728 si asanarea completa a mlastinilor din imprejurimi. In schimb, terenul de pe raza orasului mosteneste o panza freatica aflata la o adancime de numai 0,5-5m: factor care nu permite construirea edificiilor inalte.

Ora locala este in avans cu 1h 25min 8sec fata de ora meridianului 0, dar se afla in intarziere cu 34min 52sec fata de ora oficiala a Romaniei.

Centrul vechi al Timisoarei vazut din satelit (sursa: GoogleEarth 2005)

Amplasare

45?44?58?N, 21?13?38?E

Tara

Romania

Judet Timis

Atestare documentara 1175

Populatie (2002)

317.953

Suprafata

130.5 km?

Densitatea populatiei

2. 575 loc./km?

Altitudinea medie

89 m n.m.

Primar

Gheorghe Ciuhandu, PNTCD

Sit web

ro Primaria Timisoara

2. Istoric

Istoria Timisoarei este una indelungata care incepe cu antice asezari umane pe actuala vatra a orasului si mai apoi cu aparitia primei cetati fortificate, in jurul secolului XII. Cetatea a trecut prin diverse stapaniri care i-au marcat profund cursul dezvoltarii. A inceput sa se dezvolte sub stapanirea ungara a lui Carol Robert de Anjou, in secolul XIV, devenind pentru scurt timp si capitala a Regatului Ungar. Cetatea a fost apoi cucerita de otomani, in 1552, si pentru aproape doua secole a devenit un important bastion militar turcesc. In 1716 istoria Timisoarei ia o puternica intorsatura, cand cetatea e cucerita de Imperiul Habsburgic si incepe reconstructia si dezvoltarea orasului drept capitala a Banatului. Colonizarea Banatului face din Timisoara un adevarat centru multicultural si multiconfesional. Constructia canalului navigabil Bega da un avant puternic dezvoltarii economice si a comertului. Orasul cunoaste o perioada de inflorire fara precedent, ajungand sa primeasca numele de "Mica Viena" ca recunoastere a importantei si frumusetii lui. In 1919, Banatul se uneste cu Romania si in Timisoara se instaureaza pentru prima data administratia romana. Ocupatia sovietica postbelica marcheaza inceputul perioadei comuniste, perioada care ia sfarsit in 1989 odata cu Revolutia anticomunista: revolutie pornita tocmai din orasul de pe Bega.

Vechea stema a Timisoarei

2.1. Timpuri stravechi

Primele urme ale prezentei omului pe teritoriul de astazi al Timisoarei dateza din neolitic, mai bine de 6.000 de ani in urma. Pozitia geografica a vetrei pe care s-a dezvoltat orasul Timisoara, aproape in centrul unei zone delimitate de trei artere importante de circulatie (Mures, Tisa, Dunarea), fertilitatea Campiei banatene, luncile si mlastinile intinse din preajma au oferit, inca din vechime, conditii favorabile de hrana si vietuire a oamenilor.

In cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice apartinand culturii Vinca, iar in alta locatie, un complex de locuinte si ceramica. De asemenea, au fost descoperite obiecte apartinand acestei perioade (anul 4000 i.Chr) in cartierele Cetate, Mehala si la Padurea Verde.

Referitor la perioada bronzului, cea mai relevanta descoperire este o necropola de incineratie, in cartierul Fratelia, unde arheologii au scos la lumina 200 de morminte si 400 de vase. Aceasta necropola sustine ipoteza ca aici exista o asezare stabila. Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului si in Fabric si Mehala.

Epoca fierului, legata puternic de inflorirea civilizatiei geto-daca, este destul de slab reprezentata. Au fost descoperite ceramica, monede romane si un cutit la Padurea Verde. Din perioada romana au fost descoperite monede, fibule si un varf de lance in cartierele 1 Mai si Mehala. In vatra orasului este atestata o continuitate si dupa retragerea aureliana. In cartierul Freidorf au fost gasite fragmente de rasnita, seminte carbonizate, gropi de provizii toate datand din secolele III-IV si care atesta practicarea agriculturii si cresterea animalelor, iar resturile de vanat indica practicarea vanatorii. De asemenea in asezarea de la Cioreni s-a descoperit ceramica autohtona, dar si romana apartinand secolelor II-IV, iar locuirea asezarii se prelungeste pana in secolele VIII-IX. Tot in acesta asezare a fost identificata o necropola apartinand feudalismului timpuriu din care s-au cercetat 20 de morminte. Este vorba de acelasi lucru si in cazul cercetarilor de la Dumbravita unde materialul ceramic si celelalte obiecte descoperite in acest loc au dus la concluzia existentei aici a unei asezari daco-romane in secolele II-III.

2.2. Atestarea documentara a castrului Tymes

Se presupune ca in secolul IX, cneazul Glad domnea peste aceste locuri. El a acceptat suzeranitatea ungara. Totusi, pana acum nu a fost descoperit nici un document care sa dateze din acea perioada. Prima atestare documentara a localitatii Timisoara este destul de controversata, aceasta fiind plasata de specialisti fie in 1212, fie in 1266. In aceasta perioada, cetatea ocupa o suprafata dreptunghiulara, iar fortificatia consta dintr-un val de pamant cu palisada care era aparata din trei parti de brate de apa, iar pe a patra latura de un canal. Asezarea care a evoluat in aceasta zona nu dobandise pana atunci o importanta politica, economica, sociala sau religioasa, pentru ca rolul dominant in zona, in plan politic si spiritual, il avea Cenadul. In 1175 este mentionat comitatul Timis, dar sursele nu mentioneaza care este centrul economic si administrativ al acestuia. In momentul atestarii sale, acesta facea parte din comitatul Timis, o unitate administrativ teritoriala a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai tarziu ca Banat, cu centrul administrativ in ,,Urbs Morisena" (apoi Cenad) fusese cucerit de catre maghiari in jurul anului 1030 si incorporat regatului ungar