Acest judet este remarcabil prin tezaurele arheologice gasite aici, valorile etnografice si de arta populara, locurile istorice si monumentele care atesta existenta milenara a romanilor in aceasta zona, cat si contributia lor la cultura universala. Castelul Mavrocordat, construit in secolul al XIX-lea, Cetatea lui Stefan cel Mare, datand idn secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondata de Stefan cel Mare in seculul al XV-lea sunt cateva din numeroasele vestigii istorice si culturale pastrate in judetul Vaslui. Este de asemenea demn de mentionat cele mai importante orase din acest judet, Vaslui si Barlad, au fost ridicate in secolele al XIV-lea si respectiv al XV-lea. Municipiul Husi, al treilea ca marime in judet, este faimos in intrega lume pentru podgoriilor si a calitatii vinurilor sale. Situandu-se intr-o zona deluroasa, cu numeroase paduri si rauri, acest judet este bogat in peisaje frumoase, monumente istorice, atractii turistice care sunt adevarate incantari pentru ochiul si mintea vizitatorului, si o calda invitatie de a veni si a le vizita.
1.2 Legenda si istorie
Orasul Vaslui se zice a fi facut de Bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova). Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret. Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe acela politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica ,,Sf. Ioan Botezatorul", ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375. Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea (fiul lui Alexandru cel Bun), Vasluiul devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt,
1.ro.wikipedia.org
2.www.vaslui-turism.ro
3. www.portal-info.ro/harti/harta-vaslui.html
4.www.vaslui.insse.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
