Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti, geografi, psihologi si sociologi.
Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in antichitate in operele geografului Strabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei.
Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator.Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint in variante dinte cele mai felurite: "arta de a calatori pentru propria placere" (M. Peyromarre Debord); "activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); "fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport" Capitolul I
Calatoriile si turismul reprezinta la ora actuala o piata globala, de dimensiuni uriase, unde se manifesta cererea consumatorilor pentru o imensa varietate de produse si servicii. Nu doar dimensiunile si ritmurile sale de crestere fac aceasta piata foarte atractiva, ci si potentialul sau de viitor, nici pe departe epuizat. Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), volumul fluxurilor turistice la nivel global va cunoaste o crestere de 27.6% in perioada 2004-2020, ajungand la circa 1.56 miliarde de turisti in anul 2020 (fata de 696 milioane in anul 2000).
Definirea turismului pentru scopurile acestei lucrari pleaca de la clasificarile de baza adoptate in 1963 si 1968 de Organizatia Mondiala a Turismului si utilizate in majoritatea statelor din lume. Aceste clasificari utilizeaza doua criterii: motivul sejurului si durata sejurului (sau voiajului).
Motivul sejurului este criteriul ce ne ajuta sa distingem grupurile de calatori care fac parte din categoria turistilor de cele care nu apartin acestei categorii.
- nu fac parte din categoria turistilor: muncitori straini, imigrantii, nomazii, refugiatii, pasagerii in tranzit precum si persoanele care presteaza o munca remunerata in zona avuta in vedere: diplomati, atasati militari, membrii ambasadelor sau consulatelor etc.
- fac parte din categoria turistilor persoanele care calatoresc in scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber, recreere, sport, mitinguri, congrese, studii, vizitarea rudelor si a prietenilor, afaceri, motive profesionale, tratamente medicale, pelerinaje s.a.m.d.
De asemenea, in categoria turistilor mai sunt inclusi membrii echipajelor mijloacelor de transport straine (avioane, nave) care apeleaza la serviciile de cazare si masa din locul unde se afla, precum si vizitatorii de scurta durata.
In anul 1963, OMT a propus clasificarea in sase grupe a motivelor pentru care oamenii fac turism,si anume:
- timp liber, odihna, vacante;
- vizitarea rudelor si prietenilor;
- afaceri, motive profesionale;
- tratament medical;
- pelerinaj si alte motive religioase;
- alte motive.
In 1968, OMT a propus o clasificare a turistilor in trei grupe, in urmatorul mod:
- turisti propriu-zisi, care calatoresc in timpul liber, de placere;
- turisti de afaceri, carora le sunt asimilati toti cei ce calatoresc din motive profesionale;
- alte categorii de turisti.
Durata sejurului este un criteriu cu ajutorul caruia putem identifica doua categorii de vizitatori:
- excursionist i(vizitatori care nu raman peste noapte);
- turisti propriu-zisi, adica vizitatori care stau cel putin o noapte in locul vizitat.
Pentru ca o persoana sa fie considerata vizitator intr-o tara, ea trebuie sa ramana in respectiva tara pe o perioada de cel mult un an; in caz contrar, ea va f iconsiderata rezident.
In limbajul curent legat de turism se folosesc o serie de termeni precum: recreere, calatorie, vizita, excursie. Sa vedem care este intelesul fiecaruia dintre ele,in spiritul definitiilor propuse de OMT.
www.wikipedia.ro
www.travelworld.ro
www.decopera.ro
www.destination360.com
www.infotravelromania.ro
www.infoturism.ro
Atlas Geografic General - Autor: Ielenicz Mihai, Ed.Universitara - 2006
ABC Turistic Montan - Autor: Ion Maftei, Ed.Polirom - 2003
Turism International - Autor: Draica Constantin, Ed.CH Beck - 2007
Geografia turismului - Autor: Alexandru, D.,Negut, S.,Istrate, Editura
Academiei,Bucuresti 2000
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
