Alimentatia reprezinta domeniul in care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hraneste intr-un mod nesanatos, mananca prost si mult. Asa se face ca o persoana din doua sufera de exces de greutate (depasirea cu peste 10% a greutatii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, in special asupra partii inferioare a corpului. Cu cat excesul in greutate este mai mare cu atat creste si procentajul persoanelor care sufera de maladii coronariene (angina pectorala, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arata ca peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari decat cei cu greutate normala in cazul unor inteventii chirurgicale.
Cea mai mare greseala facuta in domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiva a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiva si care se gasesc in: zahar, dulciuri, faina, bauturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism in depuneri de grasimi.
Obezii se afla in interiorul unui cerc vicios. Grasimea nu mai este la moda, iar mass media infatiseaza saptamanal o imagine care contravine modului de viata a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confrunta, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, in general, sa manance tot mai mult.
Multe persoane, in special femei, iau medicamente de sinteza pentru slabit, care au efectul de a le suprima pofta de mancare, actionand ca un laxativ. Folosirea permanenta a acestor medicamente creaza dependenta si perturba metabolismul apei si a sarurilor din organism, provocand edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburari psihice si de ritm cardiac. Au aparut regimurile pe baza de pulberi, care, in prima faza, produc o scadere insemnata in greutate, deoarece organismul pierde multa apa, dar nu scade si grasimea.
Toate aceste cure de slabire restrictive au marele dezavantaj ca persoana nu invata sa-si inlocuiasca modul de nutritie nesanatos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel ca majoritatea isi regasesc vechea greutate la numai cateva saptamani de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate decat inainte din acest punct de vedere.
Regimul disociat propune o alternativa blanda si eficace, pe termen lung, in curele radicale si restrictive, care au ca scop scaderea greutatii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta inseamna ca unele alimente se potrivesc mai bine intre ele decat altele. Daca alimentele care nu se potrivesc se consuma impreuna, se produce pentru o scurta durata o dereglare digestiva, in primul rand balonare, apoi o marire a organelor digestive.
Digestia are loc mai usor daca sucurile gastrice prelucreaza un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, decat cele care contin amidon, deoarece acestea din urma se digera in mediu alcalin, spre deosebire de carne careia ii trebuie un mediu acid.
O dieta sanatoasa poate reduce riscul de aparitie a unor boli. Nutritionistii americani recomanda pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate in fructe, legume, cereale si produse lactate degresate. De asemenea, se recomanda atentie la numarul de calorii consumate, pentru a reduce riscul aparitiei obezitatii, limitarea consumului de alcool si eliminarea din alimentatie a produselor cu un continut crescut de sare, grasimi saturate, colesterol si zahar. Activitatea fizica este o parte importanta a acestui regim. Un program de exercitii fizice cu durata de 30 pana la 90 de minute zilnic este suficient. Specific, o dieta sanatoasa poate ajuta:
- o dieta cu un continut scazut in grasimi (cereale, fructe, legume, produse lactate degresate) poate reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, accidentelor vasculare cerebrale si a diabetului zaharat; poate de asemenea preveni aparitia anumitor forme de cancer
- limitarea consumului de grasimi saturate, care se gasesc in carnea grasa, branza, smantana, unt, poate reduce nivelul de colesterol si riscul de aparitie a bolilor cardiace si a hipertensiunii arteriale
- inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi monosaturate, precum uleiurile de masline sau rapita, ajuta la scaderea colesterolului "rau" (LDL)
- acizii omega-3 si omega-6 ce se gasesc in -grasimile polinesaturate (in alimente precum pestele, nucile, boabele de soia si in) au un efect protectiv impotriva bolilor cardiace
- eliminarea sau reducerea acizilor "trans-fatty" care se gasesc in uleiurile hidrogenate (de exemplu uleiurile partial hidrogenate) poate ajuta la scaderea nivelului colesterolului
- o dieta bogata in fructe si legume furnizeaza antioxidantii necesari (precum beta-carotenul sau vitaminele C si E) si protejeaza organismul de distrugerile produse de radicalii liberi de oxigen, reducand astfel riscul aparitiei bolilor cardiace, a cancerului si a hipertensiunii arteriale.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
