Proiect de cercetare

Introducere

Procesul de privatizare "in masa" pus in practica in Romania dupa 1990 a schimbat vechea relatie angajat-angajator existenta in sistemul economic romanesc. Astfel, muncitorilor le-a fost data posibilitatea de a deveni proprietari pe o parte din firmele in care lucreaza si au fost implicati in procesul decizional.

Acest proiect examineaza efectele capitalului social in legatura cu transformarile survenite la locul de munca in perioada de restructurare economica pe care o strabate Romania in momentul de fata. Aceste transformari sunt diverse si au un mare impact in structurarea vietii celor implicati (muncitori si patroni). In noile societati economice aparute ca urmarea a procesului de privatizare astfel conceput, muncitorii si patronatul trebuie sa coopereze pentru a ajunge la identificarea si indeplinirea obictivelor comune.

Cooperare practica impusa de noua situatie constituie baza unui proces continuu de adaptare la procesul muncii atat la nivel individual cat si la nivel de grup si asigura raspunsuri flexibile la problemele care pot aparea.

Nivele ridicate de capital social faciliteaza cooperarea, coordonarea si comunicarea reduc costul tranzactiilor si domolesc intensitatea conflictelor. Posibilitatea data indivizilor de a alege modul de desfasurare al unei activitati va consolida capitalul social al acestora. Actul alegerii ii face pe oameni mult mai responsabili si mai implicati.

Cercetarea de fata incearca sa radiografieze starea de lucru existenta in cadrul institutiilor aflate in proces de restructurare si modul in care sunt afectate relatiile dintre patroni si muncitori de acest proces de restructurare.

Tranzitia de la o economie controlata de stat la o economie de piata, constituie mediul prielnic de studiu al efectelor capitalului social asupra transformarii locului de munca, dar si asupra modului in care aceasta transformare afecteaza comportamentul indivizilor implicati.

Romania in anii '90: restructurare si reorganizare

In perioada regimului comunist Romania a suferit un proces brutal de modernizare. Economia preponderent bazata pe agricultura si pe industria usoara de dinainte de 1945 a fost inlocuita cu economie bazata in primul pe industria grea. Numarul muncitorilor industriali a crescut vertiginos din 1945 pana in 1989.

Conceptia despre rolul muncitorului a fost sintetizat de sintagma "realismului industrial". Muncitorul era considerat drept o parte a unui organism mai mare - uzina, intreprinderea, ramura industriala, etc - nu ca o entitate separata, autonoma; rolul lui era de a indeplini munci sau activitati prestabilite si nu aveau nici un cuvant de spus cu privire le modul de organizare si desfasurare a muncii, aceasta fiind considerata in primul rand o problema de sistematizare, uniformizare, centralizare.

Restructurarea industriala si schimbarile tehnologice incepute in 1990 au dus la o contestare a formelor rigide si lineare de organizare a muncii. Elementele unei noi abordari a formei de desfasurare a muncii imbraca o mare varietate de forme: colaborarea dintre muncitori si patron la luarea deciziilor, impartirea voluntara a unei munci intre doua sau mai multe persoane, reducerea / suplimentarea voluntara a orelor de munca si ajustarea periodica a acestui echilibru in interiorul unui grup de indivizi, schimbarea voluntara a programului de munca intre muncitori astfel incat un individ poate dispune de mai mult timp liber in timpul unei zile, saptamani sau luni, etc.

Transformarea procesului muncii pe plan international

Ideea reorganizarii muncii pornind de la alte baze decat cele economice in sine nu este noua. Astfel la "Conferinta internationala cu privire la participarea muncitorilor la luarea deciziilor" (International Conference on Workers' Participation in Management) tinuta la Viena in 1958 a fost adusa in discutie problema reorganizarii procesului muncii pornind de la o baza democratica, centrata pe colaborare cum era deja cazul "codeterminarii" in Germania sau cazul " auto-managementului" iugoslav.

In anii '70 si '80, studii asupra modului de luare a deciziilor la nivel de grup au pus in evidenta superioritatea procesului "democratic" de luare a deciziilor in problemele aparute la locul de munca.

Mai recent, cercetatorii domeniului social isi concentreza atentia asupra capitalului social si retelelor sociale care sunt vazute ca un ingredient important al procesului de tranformare a locului de munca. Capitalul social si retelele sociale adesea bazate pe relatiile de familie sau pe relatii etnice, cum este cazul comunitatilor de chinezi din America, consolideaza increderea interpersonala si accelereaza procesul de transmitere a informatiilor si a inovatiilor (Putnam, 1993). Secretul acestei eficiente este o calitate numita de Machiavelli "virtu civile" - o tendinta inascuta de a forma asociatii la scala micro, asociatii care creaza terenul propice dezvoltarii economice si politice, chiar daca aceste asociatii nu au ele insele un caracter economic sau politic.

Implicarea oamenilor in procesul de transformare a locului de munca se face diferit in functie de nivelul de educatie, de calificarea pe care o are fiecare, de venit,etc.

Pe de alta parte, cercetatorii domeniului social au pus in evidenta faptul ca lipsa cooperarii nu indica in mod obligatoriu ignoranta, irationalitate sau lipsa de bunavointa asa cum era subliniat de filosofi, incepand cu Hobbes. Mai tarziu situatiile care duc la lipsa cooperarii au fost analizate intr-o mare varietate de forme, dintre care cea mai cunoscuta este "dilema prizonierului": in lipsa unei coordonari

Robert D. Putnam, "Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy" (Princeton: Princeton University Press,1993).

Robert D. Putnam, "The Prosperous Community: Social Capital and Public Life," American Prospect 13 (1993)

Robert D. Putnam, "Bowling Alone: America's Declining Social Capital," Journal of Democracy (January 1995)

Alexis de Tocqueville, "Democracy in America", ed. J.P. Maier, trans. George Lawrence (Garden City, N.Y.: Anchor Books, 1969).

Nicholas Lemann, "Kicking in Groups", The Atlantic Monthly (April 1996)

Eric Trist and Ken Bamforth, "Some Social and Psychological Consequences of the Longwall Method of Coal Getting", Human Relations 4 (1951).

Fred Emery and Einar Thorsrud, "Democracy at Work" (Leiden, Martinus Nijoff, 1976).

Eric Trist et al., "Organizational Choice: the Loss, Rediscovery and Transformation of a Work Tradition" (London: Tavistock, 1963).

Fred Emery, "The Emergence of a New Paradigm of Work" (Canberra: Centre for Continuing Education, Australian National University, 1978).

Trevor Williams, "Learning to Manage Our Futures: The Participative Redesign of Societies in Turbulent Transition" (New York: Wiley, 1982).

James S. Coleman, "Social Capital in the Creation of Human Capital," American Journal of Sociology (Supplement) 94 (1988): S95-S120,

James S. Coleman "The Foundations of Social Theory" (Cambridge: Harvard University Press, 1990), 300-21.

Glenn C. Loury, "Why Should We Care About Group Inequality?" Social Philosophy and Policy 5 (1987).

Jeffrey Berry, and Kent Portney. 1995. "Kernels of Democracy", Civic Practices Network: World Wide Web.