Primele atestari privind Politia Romana dateaza din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea institutiei agiei), continua cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate si reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de paza si ordine din Capitala primesc denumirea generica de POLITIE.
In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe si impozite celor insarcinati sa mentina ordinea publica si sa apere proprietatea cetatenilor, iar in 1831, prin Regulamentele organice, atributiile politiei sunt extinse. In timpul Revolutiei de la 1848 are loc reorganizarea politiei, prin aparitia institutiei sefului politiei Capitalei caruia i se subordoneaza Guardia municipala.
La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Voda emite "Cronica politieneasca" prin care, in cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile "inaltei politii" si "obisnuitei politii", ceea ce a constituit momentul crearii primei structuri centrale cu atributii in organizarea si coordonarea activitatilor politienesti.
Incepand cu Legea de organizare a politiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmata de Legea lui Vasile Lascar (1 aprilie 1903) si de Legea pentru organizarea politiei generale a statului (8 iulie 1929), competentele organelor de politie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
