Erving Goffman - Aziluri - eseuri despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici si a altor categorii de persone institutionalizate

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

1. Introducere .3
2. Despre caracteristicile institutiilor totale 3
3. Cariera morala a pacientului psihiatric ...6
4. Viata clandestina a unei istitutii publice .8
5. Modelul medical si spitalizarea psihiatrica ...11
6. Concluzii ...13
7. Bibliografie ...14

Extras din proiect:

INTRODUCERE

La tema proiectului meu, pentru studiul de autor, am ales sa prezint cartea ,,Aziluri" a renumitului sociolog si autor american Erving Goffman, care a jucat un rol semnificativ in dezvoltarea sociologiei americane moderne. Acesta lucrare se poate incadra in doctrina sociologica contemporana, deoarece ea a fost publicata in anul 1961, iar autorul trateaza aici doctrinele sociologice ale vietii persoanelor institutionalizate in spitalele de boli mintale.

Motivul alegerii acestui autor este datorata unei documentari amanuntite despre viata si operele mai multor autori, iar opera ,,Aziluri" de Erving Goffman a fost cea cara m-a facut sa-l aleg pe acest autor. La inceput am fost atrasa doar de titlul acestei carti, deoarece mi-a reamintit de strabunicul meu, care a fost internat intr-o astfel de institutie, deoarece a fost afectat de consecintele dure ale razboiului. Pana acum stiam ca intr-un azil bolnavii au un regim diferit si ca acest loc este considerat de unele persoane singure si bolnave drept o a doua casa, dar citind aceasta carte am ramas impresionata de faptul ca aici persoanele cu boli mintale sunt trartate in conditii forte grele si tot aici functioneaza un regim abuziv.

Despre Goffman (1922-1982) putem spune ca s-a nascut in Canada si ca provine dintr-o familie de evrei ucraineni care au emigrat in Canada. Apoi a urmat liceul, dupa care s-a inscris la Universitatea din Manitoba, dar si-a intrerupt studiile si s-a angajat in industria cinematografica din Ottawa. Intalnindu-se cu renumitul sociolog american, Dennis Wrong, Goffman devine interesat de sociologie si se inscrie la Universitatea din Toronto, unde obtine o diploma de licenta in sociologie si antropologie, iar la Universitatea din Chichago, obtine o diploma de licenta si doctorat in sociologie. A fost asistent al directorului de la Institutului National de Sanatate Mintala din Bethesda, Maryland. Devine profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universitatii din California si primeste Catedra de Sociologie si Antropologie Benjamin Franklin, de la Universitatea din Pennsylvania, unde devine membru al ,,Academiei Americane de Arte si Stiinte".

A pubicat mai multe articole si recenzii de carte, aparute in publicatii periodice, dar si volume cum ar fi,,The Presentation of Self in Everyday Life ,,Strategic Interaction", ,,Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity", ,,Gender Advertisements", ,,Forms of Talk". A mai primit Premiul Cooley-Mead pentru Bursa de Distins, de la Sectiunea de Psihologie Sociala a Asociatiei Sociologice Americane si a fost al 73-lea presedinte al Asociatiei Sociologice Americane.

I. DESPRE CARACTERISTICILE INSTITUTIILOR TOTALE

In aceasta lucrare autorul se ocupa de studiul institutiilor totale, dar inclina spre un anumit tip de instiutie totala si anume spitalul de psihiatrie. Aici si-a propus sa studieze doar lumea persoanelor private de libertate, nu si lumea personalului angajat din aceasta unitate. Inca de la inceput autorul ne prezinta lumea necunoscuta a institutiilor totale intr-un mod explicit si ne familiarizeaza cu termenul de institutie totala, pe care o defineste ca fiind ,,un loc in care isi desfasoara viata si activitatea un numar mare de indivizi cu statut similar, despartiti de restul societatii pentru o perioada de timp apreciabila si care duc impreuna o viata strict delimitata, reglementata oficial de catre institutie." (Goffman, 2003, p.10). In aceasta lucrare Goffman sustine ca orice institutie are rolul de a capta o parte din timpul membrilor sai, dar si de a le oferii acestora in schimb o lume delimita. Acesta delimitare are insa rolul de a le interzice membrilor sai sa interactioneze cu lumea din exterior sau sa o parasesca.

Despre aceasta lume a institutiilor totale pe care Goffman a studiat-o pentru a scrie aceasta carte,aflam de la acesta ca a clasificat aceste institutiile astfel: institutii create pentru a avea grija de

persoanele neputincioase si inofensive, precum azilurile pentru batrani, ofrani sau saraci;

institutiile pentru persoanele considerate incapabile pentru a-si purta singure de grija, persoane care reperezenta o amenintare pentru societate, de exemplu spitale de psihiatrie, sanatoriile TBC; institutiile create pentru a apara societatea de cei care reprezinta o amenintare intentionata, ca inchisorile, lagarele de concentrare si cele de razboi; institutiile in cadrul carora se fac anumite activitati cum ar fi scolile cu internat, lagarele de munca, navele, cazarmile militare; institutiile care asigura izolarea de lume fiind dedicate religiei, spre exemplu manastirile, schiturile si alte locuri de sihastrie.

Trasatura centrala a institutiilor totale o reprezinta daramarea granitelor care separa in mod normal cele trei sfere ale vietii. Prima parte la care se refera Goffman este cea reperezentata de toate aspectele vietii, care se vor desfasura in acelasi loc, dar si sub incidenta uneia si aceleiasi autoritati. Cea de-a doua parte presupune ca orice faza a vietii cotidiene a unui membru, care se va desfasura in imediata prezenta a unui anumit numar de membri, fiind tratati cu egalitate, iar cerintele sunt aceleasi. Partea a treia presupune ca toate activitatiile cotidiene au un anume program, ce trebuie respectat cu strictete, iar ultima parte presupune organizarea activitatilor pe plan unitar si rational cu scopul indeplinirii cerintelor institutiei.

De aici aflam ca scopul acestor institutii totale este acela de a capta macar o parte din timpul si interesul membrilor sai, dar si de a le oferi acestora o altfel de lume, care are un caracter delimititator sau total si care consta in interzicerea interactiunii cu lumea de afara, dar si interzicerea de a parasi institutia. Delimitarea in aceste cladiri se face prin ,,usi incuiate, ziduri inalte, sarma ghimpata, faleze abrupte, ape, paduri sau zone mlastinoase"(Goffman, 2003, p.16).

Totodata in institutia totale exista intre cele doua grupuri, cel al institutionalizatilor si cel al personlului instiutii, o diferenta care tinde sa-i faca pe acestia sa se simta separati. Angajatii care lucreaza in aceste intitutii, doar opt ore pe zi, sunt privilegiati pentru ca au posibilitea de a avea contact cu lume din exteriorul zidurilor si probabil de aceea se cred superiori si dominatori, in schimb ce institutionalizatii care erau obligati sa traiasca doar in acea institutie erau considerati de catre angajati agresivi si de neincredere, chiar daca acestia se simteau in fata acestora inferiori, slabi si acuzati. Aceste diferente dintre cele doua grupuri se puteu observa si in conversatia acestora, deoarece angajatii le vorbeau acestorape un ton aparte, dupa cum se poate observ si in urmatorul exemplu: ,,Asistentele aveau un fel de a se comporta de parca pacientii n-ar fi putut sa auda ce li se spune decat

daca se racnea la ei. Deseori, spuneau pe un ton normal lucruri pe care doamnele n-ar fi trebuit sa le auda; daca n-ar fi fost asistente, ar fi crezut ca vorbesc adesea de unele singure. "(Ward, 1955, p.72).

Goffman ne prezinta aici care sunt riscurile de a deveni institutionalizat intr-o astfel de institutie totala, deoarece aici individul este obligat sa suporte o serie de injosiri, de degradari morale, umiliri, batjocuri, exploatari dar si destramarea relatiilor sociale cladite pana atunci, cu rolul de a duce treptat la degradarea eului. Uneori in numeroase institutii totale acestora li se ia privilegiul de a primi vizite sau de a iesi din acea cladire pentru a face vizite, acest lucru duce la o ruptura profunda care duce la ingradirea si degradarea eului. Degradarea eului presupune insa mai multe etape in care odata intrat institutionalizatului nu i se mai permite sa stie cee ce s-a hotarat in privinta sortii sale, i se confisca toate obiectele personale, care se inlocuiesc cu unele cu forma standard, aratand toate la fel, chiar daca de cele mai multe ori acestea aveau o marime si o croiala nepotrivita, erau deseori vechi si aceleasi pentru toti institutionalizatii, fiind si marcate in asa fel inat sa se vada clar ca acele lucruri apartin institutiei respective, iar in unele cazuri acele obiecte sunt luate pentru a fi dezinfectate de ementele de identitate, standardizate si marcate. Astfel, procesul de degradare continua cu inlocuirea propriului nume cu un numar. Numele intreg al acestora este una dintre cele mai de pret posesiuni ale unei persoane, iar odata cu pierderea numelui degradarea eului se accentueaza.

Pacientul nou intrat intr-un spital psihiatric este obligat sa invete ca in acea institutie exista privilegii dar si sanctiuni, iar datoria lor este de supunere fata de reguli si de angajatii institutiei, care-i vor pedepsi cu strictete pe cei care nu se supun si incalca regulile. Privilegiile institutionalizatiilor care respectau regulile instiutiei respevtive constau in recompense minore, cum ar fi ratia saptamanala de tutun, cadouri de Craciun, o camera mai locuibila, un loc de munca, dar si mici gesturi

Bibliografie:

1 . Goffman, E. (2003). Aziluri. Iasi: Polirom

2 . https://bookhub.ro (2015)

3 . https:// wikipedia (2002)

Download proiect

Primești proiectul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2019
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
15 pagini
Imagini extrase:
15 imagini
Nr cuvinte:
9 317 cuvinte
Nr caractere:
45 880 caractere
Marime:
84.00 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Sociologie
Data publicare:
14.04.2019
Structură de fișiere:
  • Erving Goffman - Aziluri - eseuri despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici si a altor categorii de persone institutionalizate.docx
Predat:
Facultatea de Sociologie si Psihologie , Universitatea de Vest din Timisoara
Materie:
istori sociologiei
An de studiu:
I
Nota primita:
Nota 9

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Introducere A doua si a treia varsta, sau legarea florii vietii omenesti este copilaria si...
stiintele - atat ale naturii, cat si cele ale societatii s-au constituit si exista, ca atare, in...
Sus!