Abandon scolar

1. Introducere

Abandonul scolar este considerat una dintre marile provocari ale politicilor educationale la nivel global, inclusiv al celor din Uniunea Europeana, nefiind doar o problema la nivelul Romaniei, care, este important de mentionat totusi, ca alaturi de Bulgaria se afla in topul abandonului scolar din Uniunea Europeana, unde lideri la aceasta categorie sunt Malta si Portugalia. Statistic vorbind, la nivelul Uniunii Europene, acest fenomen afecteaza peste patru milioane de tineri cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani, care au parasit sistemul educational la nivelul primului ciclu al invatamantului secundar si nu urmeaza nicio forma de studii sau formare (conform definitiei Uniunii Europene). Acesti tineri intra rapid intr-o spirala descendenta, caracterizata de esec, un nivel scazut al stimei de sine, stigmatizare si excluziune sociala si vocationala. In plus, multi dintre acesti tineri fie nu isi gasesc de lucru, fie au locuri de munca de joasa calificare si, adesea, instabile, la care se adauga aspecte legate de veniturile scazute, dependenta de subventiile guvernamentale si deteriorarea sanatatii fizice si mentale ca urmare a conditiilor de viata precare, toate acestea conduc adesea la retragere sociala, la o atitudine fatalista fata de viata si la o implicare substantial redusa in societate, ceea ce face ca fenomenul abandonului scolar sa fie, pe langa una dintre cele mai mari provocari ale politicii din domeniul educatiei, asa cum am mentionat anterior, si un subiect politico-economic important.

2. Documentare prealabila. Delimitari conceptuale.

2.1. Definitii

Problematica abandonului scolar este vasta, raportand-se nu numai la campul educativ, ci si la spatiile culturale, economice, politice, sociale, la optiunile fundamentale ale unei societati.

Acesta se distinge prin intensitatea maxima a devalorizarii educatiei scolare si anihilarea motivatiei pentru invatatura, marcand esecul adaptarii reciproce a elevului la cerintele scolare, dar si a scolii la trebuintele individuale de invatare ale elevului.

Termenii abandon scolar si parasirea timpurie a scolii sunt fenomene distincte. Astfel, abandonul scolar face referire la elevii care renunta sa mai frecventeze scoala, iar parasirea timpurie a scolii face referire la tinerii cu varste cuprinse intre 18- 24 de ani, care au parasit scoala inainte de finalizarea invatamantul obligatoriu, neurmand nici un alt program de formare profesionala sau calificare (Bonea, 2019, p. 387).

Abandonul scolar reprezinta conduita de evaziune definitiva ce consta in incetarea frecventarii scolii, parasirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, inaintea obtinerii unei calificari sau pregatiri profesionale complete sau inaintea incheierii ciclului de studii. Efectul abandonului scolar are consecinte grave, deoarece tanarul care nu are nici o calificare profesionala indispensabila integrarii sale socio-economice, nici formarea morala si civica necesare exercitari rolului de cetatean al unei comunitati, nu reuseste practic sa se adapteze corespunzator vietii sociale. Neavand nicio calificare, cei ce abandoneaza scoala sunt viitorii someri si reprezinta pe termen mediu si lung, o sursa de dificultati pentru societate dar si de pierderi pentru ei insisi.

Tinerii care renunta prematur la studii se confrunta cu somajul, saracia si marginalizarea (McGrath & Van Bergen 2015, 2- 5). Scoala romaneasca a trecut prin mai multe procese de schimbare si modernizare, insa nu suficient de eficiente ca sa faca fata problemei abandonului scolar. Astfel, isi face loc analfabetismul functional, slaba motivare economica a profesorilor si modernizarea timida a scolilor din mediul rural.

In limbajul de specialitate se realizeaza o diferenta intre termenele de ,,parasirea timpurie a scolii" respectiv ,,abandonul scolar". Termenul ,,parasirea timpurie a scolii" include renuntarea la toate formele de educatie si formare profesionala inainte de finalizarea invatamantului secundar superior sau echivalentul in educatia si formarea profesionala (ciclul superior al liceului, clasele XI - XII/XIII, precedat, dupa caz, de anul de completare) pana cand ,,abandonul scolar" este utilizat cu un sens mai restrans: ea se refera la intreruperea unui curs in desfasurare in invatamantul general sau profesional si de formare.

Parasirea timpurie a scolii reprezinta un potential pierdut. Acesta are costuri sociale (ruptura sociala, cerere mai mare in sistemul de sanatate si coeziune sociala mai redusa) si costuri economice (productivitate mai scazuta, venituri fiscale mai mici si o crestere a alocatiilor sociale acordate).

Socializarea joaca un rol esential in dezvoltarea copilului si poate determina intr-o oarecare masura gradul sau de adaptivitate la conditiile sociale ale mediului in care se afla.

Socializarea este un proces psihosocial de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor sau modelelor de comportare specifice unui grup sau unei comunitati in vederea formarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane (Zamfir, 1993, p. 555).

Ca proces continuu, socializarea se realizeaza prin diverse mecanisme, cum ar fi: adoptarea succesiva de statusuri si roluri(copil mic, prescolar, scolar, adolescent etc.), invatarea sociala, invatarea institutionalizata, jocul, imitatia, identificarea etc. Specificul socializarii in familie (denumita si socializare primara) e dat de caracterul ei constrangator, de cadrul informal in care se realizeaza si in care climatul de securitate afectiva joaca rolul primordial.(Cristina Neamtu, 2003, p.66)

1. Bonea, G. V. (2019). Abandonul scolar. Revista Calitatea Vietii. (4). 387- 403.

2. Hurjui, A. (n.d). Prevenirea si combaterea abandonului scolar. https://www.academia.edu/12080914/PREVENIREA_%C8%98I_COMBATEREA_ABANDONULUI_%C8%98COLAR.

3. Lewis, R., Romi, S., Qui, L. & Katz, Y. (2005). "Teachers' classroom discipline and student misbehavior in Australia, China and Israel". SUA: Teach. Teach. Education, (21). 729- 741.

4. McGrath, K., Van Bergen, P. (2015). "Who, when, why and to what end? Students at risk of negative student-teacher relationships and their outcomes". SUA: Education Res. Review. (14). 1- 17.

5. Neamtu, C., (2003). Devianta scolara. Iasi: Polirom

6. Prevatt, F., Kelly, F. (2003). "Dropping out of school: a review of intervention programs". SUA: J. School Psychology. (41). 377- 395.

7. Zamfir, C. (1998). Dictionar de sociologie. Bucuresti: Babel.