Experiente inovatoare in romanul romanesc interbelic

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

Argument 5
Capitolul I - Romanul romanesc de la inceputuri pana in secolul XX 6
1.1 Orientari ale epicului romanesc in secolul al XIX-lea 6
1.2 Romanul romanesc intre anii 1900-1918 10
Capitolul II - Spiritul modern in romanul interbelic 15
2.1 Publicatii si directii literare 15
2.2 Dezbateri asupra intrebarii "De ce nu avem roman?". Teoreticieni ai romanului romanesc din perioada interbelica 19
Capitolul III - Experiente inovatoare 27
3.1 Aspecte ale modernitatii in proza literara interbelica 27
3.2 Reprezentanti 29
- 3.2.1 M. Sadoveanu 29
- 3.2.2 L. Rebreanu 34
- 3.2.3 H. Papadat-Bengescu 41
- 3.2.4 C. Petrescu 48
- 3.2.5 A. Holban 53
- 3.2.6 M. Eliade 56
- 3.2.7 G. Calinescu 60
- 3.2.8 M. Caragiale 63
Concluzii 67
Bibliografie 68

Extras din proiect:

1.1 Orientari ale epicului romanesc in secolul al XIX-lea

Zorile romanului romanesc sunt tarzii si cu o indelungata perioada pana la maturizarea venita abia in perioada interbelica. "Dupa cateva incercari naive ori nefinalizate intre 1845 si 1855, primele noastre reusite se ivesc odata cu Manoil (1855) si Elena (1862) de Dimitrie Bolintineanu. In studiul "Realism si constructie epica in roman" Pompiliu Constantinescu afirma: "In afara de Ciocoii vechi si noi si Viata la tara celelalte Manoil, Elena si Dan sunt date de istorie literara puncte de plecare in evolutia unui gen care abia dupa 1918 se afirma cu vigoare."

In timp ce romanul european cunoscuse inca din secolul al XIX-lea o extraordinara inflorire oferind prin Tolstoi, Gogol, Turgheniev, Dostoievski (in Rusia), Balzac, Flaubert, Stendhal (in Franta), Dickens (in Anglia) adevarate culmi ale genului, romanul romanesc se afla in faza de pionierat cand insasi notiunea ca atare nu era bine fixata.

Bolintineanu a dat Manoil, roman sentimental, epistolar cu un conflict insuficient motivat si Elena o opera ce prelucreaza schema lui Balzac din Le lys de la valee insa cu o deschidere larga asupra societatii romanesti din vremea Unirii. Cu Ciocoii vechi si noi, Filimon este capul de linie al unei prelungite posteritati" Duiliu Zamfirescu isi alege si el sa urmareasca o cariera ambitioasa - cea a lui Tanase Scatiu - dar intr-un alt moment special al "ciocoismului". Chiar si Vlahuta cand schiteaza in Dan silueta unui arivist fara scrupule ca Priboianu isi aminteste de Filimon. Sadoveanu, Dem Theodorescu, N.D. Cocea, Cezar Petrescu si toti romancierii care au tratat acelasi tip al arivistului din diferite momente si medii sociale merg pe urmele lui Filimon, fara insa a crea un tip bine conturat cum este Dinu Paturica. Experienta pasoptista fusese, in linii mari, consumata la aparitia romanului Ciocoii vechi si noi, roman cu evidente accente realiste. Primul care pune datele esentiale ale problemei realismului in concordanta cu teoriile occidentale in special cele franceze este autorul unui roman minor Don Juanii de Bucuresti. Acest autor este considerat de unii a fi Pantazi Ghica, iar dupa o opinie mai recenta, Radu Ionescu. Prefata de la romanul citat releva o atitudine raspicat anticlasica si antiromantica afirmand ca societatea moderna prin progresul sau a avut ca urmare complicarea sufletului omenesc si depoetizarea vietii.

In epoca de inceput a romanului realist nu au existat teorii numeroase care sa dirijeze si sa sustina maturizarea acestuia. Abia dupa 1880 se schiteaza doua directii distincte: cea a Junimii lui Titu Maiorescu si cea a "contemporanului". In conformitate cu intreaga lui conceptie filozofica si estetica Titu Maiorescu isi manifesta preferinta pentru un realism de tip clasic atunci cand in studiul "Literatura romana si strainatatea (1882) elabora teoria romanului literar". Criticul distingea intr-un mod autentic intre eroul tragediei si eroul de roman, considerand ca acesta din urma trebuie sa apartina claselor de jos, ele reprezentand cel mai bine viata specific nationala. Conceptia lui Maiorescu era ca tipurile societatii inalte devenisera, prin conventionalizare, mai putin apte de a forma obiectul artei. Mai tarziu, in perioada interbelica, unul din teoreticienii romanului, Camil Petrescu in articolul De ce nu avem roman? afirma: "Cu eroi care mananca trei saptamani cinci masline, care fumeaza doua zile o tigara [ ] nu se poate face roman si nici macar literatura". Aceasta pozitie de respingere a realismului este asemanatoare lui Lovinescu care recomanda si el o literatura oraseneasca. Meritul lui Maiorescu consta insa, mai ales in epoca, in faptul de a fi atras atentia cu acea fermitate caracteristica asupra claselor populare pe care tragedia clasica le punea sub o adevarata interdictie estetica. Atitudinea criticului intra in vederile realismului, care propunandu-si ca obiect viata contemporana, introducea in literatura si o categorie de tipuri sociale inedite. Deschiderea orizontului tematic spre clasele populare si viata specific nationala reprezenta din partea lui Titu Maiorescu o reactie anticlasica. Realismul pe care-l promoveaza insa este unul de tip clasic "in spirit pasoptist prin elogierea figurii omului din popor si a literaturii populare".

Cel care sustinea la Junimea in modul cel mai convingator, dupa Titu Maioresc, ideea realismului clasic evoluat, era Duiliu Zamfirescu. Pentru el ca nuvelist si romancier, "arta sta tocmai in alegerea adevarului" scriitorul propunandu-si "de a-ti da iluzia cea mai intensa despre realitatea vietii". A crea inseamna a face oameni vii: "Intriga, studiul in detaliu al sentimentelor, dialogul, limba au un singur scop: acela de a da aparenta de realitate". Autorul Vietii la tara are intuitiv o viziune balzaciana asupra tipologiei sociale, a societatii inalte care oferea un fertil camp de observatie scriitorului. Spre deosebire de Titu Maiorescu, restrictiv in teoria sa asupra romanului popular prin limitarea zonei tematice la "clasele de jos", Duiliu Zamfirescu se dovedeste partizanul unui realism deschis antiidilic. Teoretic, autorul Vietii la tara se indeparteaza mai mult ca oricare dintre scriitorii Junimii de viziunea clasicizant idilica venind in intapinarea marii proze romanesti de observatie obiectiva si in primul rand a lui Liviu Rebreanu. Duiliu Zamfirescu vehiculeaza termeni ca:

- adevarul vietii

- obiectivitatea

- indicarea ca sursa de inspiratie societatea in intregul ei

- individualizarea personajelor prin limbaj

- documentul autentic

Prin aceste notiuni autorul releva o noua etapa a conceptului de realism care va da roade in planul romanului abia dupa primul razboi mondial.

Presupunand teoretic un tip de roman inrudit cu Balzac si mai ales cu Tolstoi, Duiliu Zamfirescu se gaseste intr-o contradictie proiectand o fresca a societatii romanesti de-a lungul catorva decenii, adoptand formula romanului ciclic si ideea de ereditate, al carei prestigiu venea de la Emile Zola.

Romanul Comanestilor urmareste destinul unei familii in diverse etape, care ilustreaza categoria mai larga de cadere a neamurilor si procesul de "regenerare" a vechii boierimi in Razboiul de independenta. Prin viziunile epopeice ale scenelor, prin miscarea multimilor de tarani manate de razbunare, Duiliu Zamfirescu anunta Rascoala lui Rebreanu. Prin atmosfera patriarhala si senina de conac boieresc, prin lirismul si delicatetea de sentiment pusa in zugravirea naturii si a iubirii, el prefigureaza romanul lui Ionel Teodoreanu.

In epoca 1880-1900 pe fundalul polemicii dintre partizanii "artei pentru arta" si ai "artei cu tendinta" preferintele se orienteaza mai mult spre forma cea noua a realismului pe care o reprezenta naturalismului francez in frunte cu Emile Zola. Exista o viziune idealizanta a realitatii (clasica sau romantica) si una lucida in concordanta cu secolul stiintelor. Nu existau pledoarii "pure" pentru realism, din cauza confuziei terminologice, confuzie care va continua pana in perioada interbelica.

Bibliografie:

OPERE:

Caragiale, Mateiu - ,,Craii de Curte Veche", Ed. de Stat pentru Literatura si Arta, Bucuresti, 1957

Calinescu, G. - ,,Enigma Otiliei", Ed. de Stat pentru literatura si Arta, Bucuresti, 1959

Calinescu, G. - ,,Cartea nuntii", Ed. Minerva, Bucuresti, 1982

Calinescu, G. - ,,Bietul Ioanide", Ed. Minerva, Bucuresti, 1973

Calinescu, G. - ,,Scrinul negru", Ed. Minerva, Bucuresti, 1987

Eliade, Mircea - ,,Maitreyi", Ed. Odeon, Bucuresti, 1991

Eliade, Mircea - ,,Lumina ce se stinge", Casa Editoriala Odeon, Bucuresti, 1991

Eliade, Mircea - ,,Domnisoara Christina", Ed. Humanitas, Bucuresti, 2003

Eliade, Mircea - ,,Sarpele", Ed. V-V Press, Cluj, 1991

Eliade, Mircea - ,,Secretul doctorului Honigberger", Ed. V-V Press, Cluj, 1991

Holban, Anton - ,,Jocurile Daniei", Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1971

Holban, Anton - ,,O moarte care nu dovedeste nimic", Ed. Minerva, Bucuresti, 1972

Holban, Anton - ,,Ioana", Ed. Minerva, Bucuresti, 1984

Papadat-Bengescu, Hortensia - ,,Fecioarele despletite", Ed. Gramar, Bucuresti, 1994

Papadat-Bengescu, Hortensia - ,,Concert din muzica de Bach", Ed. de Stat pentru Literatura si Arta, Bucuresti, 1957

Papadat-Bengescu, Hortensia - ,,Drumul ascuns", Ed. Gramar, Bucuresti, 1995

Papadat-Bengescu, Hortensia - ,,Radacini", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986

Petrescu, Camil - ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", Ed. Albatros, Bucuresti, 1982

Petrescu, Camil - ,,Patul lui Procust", Ed. Gramar, Bucuresti, 2002

Rebreanu, Liviu - ,,Ion", Ed. Albatros, Bucuresti, 1994

Rebreanu, Liviu - ,,Padurea Spanzuratilor", Ed. Gramar, Bucuresti, 1997

Rebreanu, Liviu - ,,Ciuleandra", Ed. Minerva, Bucuresti, 1976

Rebreanu, Liviu - ,,Craisorul Horia", Ed. Cartimpex, Cluj, 1998

Rebreanu, Liviu - ,,Rascoala", Ed. Minerva, Bucuresti, 1984

Rebreanu, Liviu - ,,Adam si Eva", Ed. Minerva, Bucuresti, 1974

Rebreanu, Liviu - ,,Marturisiri", Ed. Militara, Bucuresti, 1986

Rebreanu, Liviu - ,,Jar", Ed. Garamond, Bucuresti, 1989

Sadoveanu, Mihail - ,,Baltagul", Ed. Ion Creanga, Bucuresti, 1995

Sadoveanu, Mihail - ,,Locul unde nu s-a intamplat nimic", Ed. Minerva, Bucuresti, 1972

Sadoveanu, Mihail - ,,Creanga de aur", Ed. ALLFA, Bucuresti, 1996

Sadoveanu, Mihail - ,,Fratii Jderi", Ed. Minerva, Bucuresti, 1988, vol. I, II, III

Sadoveanu, Mihail - ,,Nicoara Potcoava", Ed. Militara, Bucuresti, 1990

Download proiect

Primești proiectul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
47 pagini
Imagini extrase:
47 imagini
Nr cuvinte:
26 301 cuvinte
Nr caractere:
147 049 caractere
Marime:
103.91 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Romana
Tag-uri:
roman, literatura
Data publicare:
19.08.2016
Structură de fișiere:
  • Experiente inovatoare in romanul romanesc interbelic
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Lucrare de diploma.doc
Predat:
la facultate
Te-ar putea interesa și:
Dumas zice ca romanul a esistat totdeauna. Se poate. El e metafora vietii. Priviti reversul aurit...
3. Premisa. Definirea problemei Anii interbelici se caracterizeaza in literatura...
Dupa o scurta, dar framantata perioada post-razboi rece, caracterizata de dezechilibrul mondial...
Sfarsitul Razboiului Rece, cu efect direct in disolutia ordinii mondiale bipolare, a generat...
Stiinta economica este stiinta (sistemul de stiinte) care studiaza relatiile de productie in...
Sus!