Termenul de classic poate fi explicat ca ceva recunoscut ca fiind de mare valoare, putand fi ca luat model.
Termenul de classicism desemneaza ansamblul de trasaturi proprii culturii grecesti din cel mai inalt stadium de dezvoltare a ei. Potrivit conceptiei estetice naive de atunci creatia artistica desavarsita a rezultat din selectarea, prelucrarea si inchegarea intr-un system stabil a elementelor frumosului raspandite fragmentar in natura.in toate domeniile artei, creatiile clasice sunt considerate ca modele.
Clasicismul este unul din curentele principale in arta si literatura europeana din sec. Al XVII-lea pana la inceputul sex. XIX-lea, perioada de trecere de la societatea feudala la cea burgheza. Acest curent nazuia la crearea unor opere de arta ideale dupa modelele clasicismului antic.
Reprezentantii clasicismului au reluat subiectele si formele artei antice folosindu-le pentru a exprima cu ajutorul lor idealurile estetice sociale ale contemporaneitatii. Clasicismul a atins forma cea mai consecventa ca stil artistic in sec. Al XVII-lea in Franta. Clasicismul exprima ideile progresiste pentru acea epoca, a luptei impotriva farimitarii feudale, pentru faurirea statului national unitar abordand tema patriotismului. Legatura cu monarhia absoluta, cu curtea regala, cu nobilimea a determinat limitele de clasa ale clasicismului. Normele estetice ale clasicismului s-au oglindit si in sfera ierarhie a genurilor, care reda in mod indirect ierarhia sociala in societatea impartita in clase. In genurile "superioare"(tragedie, oda, poem epic) era prezentata viata regilor si a aristrocratiei in legatura cu soarta statului, ca intrucipare a virtutilor cetatenesti si a faptelor eroice. In genurile "inferioare" (comedia, satira, fabula) era infatisat modul de viata al burgheziei si al poporului, interesele de toate zilele ale oamenilor de rand.
O noua etapa in dezvoltarea clasicismului este legata de orientarea ideologica artistica progresista a epocii iluminismului in Franta si in alte tari din Europa. In arta acestei perioade curentul e cunoscut sub numele de neoclasicism. Neoclasicismul reflecta ideologie "starii a treia" in perioada maturizarii fortelor revolutionare antifeudale si in perioada revolutiei feudale din Franta. Acest clasicism care avea caracter burghezo- democratic pronuntat, a adus pe prim plan ideile dragostei de libertate si ale luptei impotriva despotismului. El promova inaltele idealuri etice-cetatenesti, fermitatea morala, eroismul inchinat fericirii poporului. Simplitatea si veridicitatea sunt proclamate ca fiind cele mai inalte principii ale artei. In aceasta perioada apar din ce in ce mai deslusit tendinte realiste.
"Epoca de aur" a literaturii romane sau "epoca marilor clasici" dureaza numai doua decenii(1866-1886) si parca s-a iscat din senin o uriasa vilvataie si zarile spirituale s-au luminat pentru poporul roman. "Marii clsici" dovedesc de a fi avut opinii aproape deloc magulitoare despre epoca in care s-au ivit, simtindu-se pe atatea planuri stramtoarati in cadrele ei in cu toate acestea s-au dovedit in stare sa scoata la iveala intr-un rastimp atat de scurt, padurea lor de capodopere. Spiritele precum Eminescu, Creanga, Carafiale si Slavici care s-au evidentiat cu trecerea timpului tot mai mult ca fiind de talie universala, s-au ivit toti de odata fiecare avand martiriul sau au trbuit sa infrunte tot felul de "napaste".
Cel mai important centru de iradiere a valorilor literare, ce vor purta insemnele epocii nostre de aur, este gruparea literar-culturala si politica "Junimea" initiata la Iasi in 1863 de Titu Maiorescu. Si-a inceput activitatea prin prelegeri publice sedinte literare, desfasurandu-si activitatea prin revista" Convorbiri Literare". Ea a functionat atat la Iasi cat si la Bucuresti, iar din 1885 numai la Bucuresti si a militat pentru consolidare statului burghezo-mosieresc, care abia format avea nevoie de cadre de intelectuali si specialisti, de o cultura si de institutii coespunzatoare. Junimea a militat pentru o limba militara izvorita din limba populara, pentru realismul
- BRATU SAVIN-ION CRANGA-E. ALBATRIS 1971
- CALINESCU GEORGE-ION CREANGA(VIATA SI OPERA)-E. EMINSCU 1972
- CAPUSAN VODA MARIA-DESPRE CARAGIALE-E. DACIA 1982
- MUNTEANU GEORGE-ISTORIA LITERATURII ROMANE-EOPCA MARILOR CLASICI-E. DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI 1980
- PACURARIU D.- CLASICISMUL ROMANESC-E. MINERVA 1971
- VIANU TODOR-ARTA PROZATORILOR ROMANI-E. HYPERION 1991
- VIANU TUDOR-EMINSCIANA
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
