Componenta etică și estetică a creației lui Ioan Slavici

In acceptiunea curenta "etic" se refera la normele de conduita morala, iar "estetic" se refera la modul de receptare a frumosului.

Eticul guverneaza intrega lume. Drept marturii in acest sens avem legile sociale, dar mai ales cele religioase. Religia e de neconceput fara morala. Nu intamplator, in Sfanta Scriptura, Coran, Talmud, sau alte carti sfinte ale religiilor orientale, gasim sfaturi, indemnuri sau reguli morale, cum ar fi : "Fiti desavarsiti, precum si Tatal vostru Cel din cer desavarsit este "1 Aici s-ar putea adauga o serie de sisteme morale filosofice cum ar fi : morala utilitarista (formulata de J. Stuart Mill), morala evolutionista (H. Spencer, E. Haeckel), morala pozitivista (A. Comte), morala senzualista (Epicur, J. Locke), morala naturalista (J. J. Rousseau, A. Smith), morala sociologista (E. Durkheim, L. Bruhl), morala autonoma (I. Kant), morala egoismului (Max Stirner), morala vitalista, a fortei (Fr. Nietzsche), morala pesimismului (A. Schopenhauer) sau morala inconstientului (E. von Hartmann).

Esteticul este o problema delicata si poate fi conceputa de fiecare entitate intr-un anumit fel. Platon, Aristotel, Kant si Hegel au elaborat patru sisteme etico - filosofice fundamentale. Cel mai relevant este totusi sistemul filosofic al lui Platon. Pentru acesta, Binele (echivalat cu divinitatea), Adevarul si Frumosul sunt idei pure. Ideea de frumos, in viziunea lui Platon, are existenta eterna, fara nastere sau disparitie, crestere ori descrestere, frumusetea este ceea ce traieste pururea si din care se impartaseste tot ce-I pe lume frumos.

Pentru Ioan Slavici "omeneste, firesc, esteticeste adevarat, poeticeste frumos, nu e ceea ce se petrece in aceasta mizerabila lume reala, ci ceea ce, potrivit cu firea omeneasca ar trebui sa se petreaca".

In paginile acestei lucrari voi arata componenta etica si estetica a creatiei lui Ioan Slavici, oprindu-ma la nuvele, romane, memorialistica, povestiri si dramaturgie.

II. REPERE ISTORICO - LITERARE

1848 Ioan Slavici se naste pe 18 ianuarie fiind al doilea dintre cei cinci copii ai sotilor Savu Slavici si Elena Borlea

1854 - 1858 Urmeaza scoala primara in satul natal, Siria, avand ca dascal pe Dimitrie Vostinari, evocat cu caldura in paginile din Amintiri

1859 - 1865 Reia clasa a IV - a la Arad, pentru a putea urma acolo "Liceul de Stat". Locuieste in gazda cu mai multi colegi. Viata plina de peripetii si privatiuni din aceasta perioada o va evoca in nuvela Budulea Taichii.

1865 - 1867 Urmeaza la Timisoara Liceul piarist (cls a VI - a si a VII - a )

1867 - 1868 Din nou la Arad, la Liceul maghiar

1868 Isi ia bacalaureatul la Satu - Mare In toamna se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte din Budapesta. Din cauza unui trai prea modest se imbolnaveste si isi intrerupe studiile unuversitare

1869 Se intoarce la Siria. In toamna este luat in armata, la Viena. Paralel cu stagiul militar audiaza cursuri de drept la Universitatea din Viena. Cu acest prilej il va cunoaste pe Eminescu, care-l va initia in tainele filosofiei si de a carui prietenie se va bucura toata viata

1871 In primavara debuteaza cu comedia Fata de birau in "Convorbiri literare". Tot atunci incepe colaborarea cu revista aradeana "Sperantia". In calitate de presedinte al Societatii studentilor romani din Viena, impreuna cu Eminescu pregateste serbarea din august, de la Putna, prilejuita de implinirea a 400 de ani de la zidirea manastirii

1872 Ii apar in "Convorbiri literare" povestile Zana Zorilor, Ileana cea sireata si Florita din cadru. Vara paraseste Viena, incheindu-si astfel viata studenteasca. La Arad va face practica avocateasca la cancelaria lui M. B. Stanescu, directorul revistei umoristice "Gura satului", unde va publica alte povesti.

1873 In vara isi pierde ambii parinti. Lucreaza ca arhivar la Oradea - Mare si cutreiera satele bihorene. Un conflict cu autoritatile bisericesti il sileste sa demisioneze din postul de arhivar.

1874 Internat intr-un spital vienez cateva luni, e impiedicat sa obtina diploma universitara. Toamna pleaca la Iasi. Impreuna cu Eminescu participa la sedintele societatii literare "Junimea". Aici il cunoaste pe Ion Creanga. In acelasi an, iarna, se stabileste la Bucuresti

1875 Profesor de romana si de filosofie la liceul "Matei Basarab". Secretar al comisiei pentru publicarea documentelor Hurmuzachi. Publica in "Convorbiri literare" nuvela Popa Tanda. Se casatoreste cu Irina Szoke, de care se va desparti 10 ani mai tarziu.

1876 Publica in ziarul "Timpul", proaspat aparut, nuvela O viata pirduta. Incepe sirul unor opere cu tematica etica, moralizatoare, fiind profund preocupat de "ridicarea moralitatii" societatii din vremea respectiva.

1877 Devine redactor si administrator al ziarului "Timpul", avandu-si colegi intai pe Eminescu, apoi pe Caragiale. 9 mai - Proclamarea independentei de stat a Romaniei. Cu acest prilej Slavici si Eminescu scriu articole emotionante in presa vremii.

1878 - 1880 Continua sa publice povesti si nuvele in "Albina Carpatilor" si "Convorbiri literare". In aceasta din urma ii apare nuvela Budulea Taichii, despre care Maiorescu noteaza in jurnalul sau "splendidul Budulea". Preda romana si geografia la Scoala normala a Societatii pentru invatatura poporului roman

1. * * * , Biblia sau Sfanta Scriptura, Bucuresti, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1975, p. 1102.

2. Ion Breazu, Literatura Transilvaniei. Studii - Articole - Conferinte, Bucuresti, Editura Casa Scoalelor, 1944, p. 214.

3. Teodor Gal, Ioan Slavici despre educatie si invatamant, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1967, p. 119.

4. Ion Dodu Balan , Ioan Slavici su roata de la carul mare, Bucuresti, Editura Albatros, 1985, p. 102.

5. Mioara Adina Avram, Ioan Slavici, Moara cu noroc, Prefata, Iasi, Editura Moldova, 1991, p. 1.

6. Ion Dodu Balan, op. cit., p. 97.

7. George Munteanu, Istoria literaturii romane. Epoca marilor clasici, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1980, p. 597.

8. Ion Dodu Balan, op. cit., p. 109.

9. Virgil Nemoianu, Micro-Armonia. Dezvoltarea si utilizarea modelului idilic in literatura. Traducere de Manuela Cazan si Gabriela Gavril, Iasi, Editura Polirom, 1996, p. 30.

10. Ibidem, p. 19.

11. Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Slavici. Opera literara, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1970, p. 146.

12. Ibidem, p. 148.

13. Pompiliu Marcea, Ioan Slavici, Bucuresti, Editura Pentru Literatura, 1968, p. 247.

14. Ibidem, p. 249.

15. Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 154.

16. G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editia a II-a revazuta si adaugita, Bucuresti, Editura Minerva, 1982, p. 511

17. Pompiliu Marcea, op. cit. , p. 266.

18. Ibidem, p. 270.

19. Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 167.

20. * * * , Ioan Slavici interpretat de Antologie, prefata, tabel cronologic si bibliografie de C. Mohanu, Bucuresti, Editura Eminescu, 1977, p. 161.

21. Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 171.

22. Magdalena Popescu, Slavici, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca. 1977, p. 171.

23. * * * , Ioan Slavici interpretat de , p. 201.

24. Magdalena Popescu, op. cit., p. 168.

25. Mioara Adina Avram,op. cit., p. XIV.

26. Pompiliu Marcea, op. cit. , p. 288.

27. Magdalena Popescu, op. cit., p. 170.

28 Mioara Adina Avram,op. cit., p. XV.

29. Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 164.

30. Magdalena Popescu, op. cit., p. 195.

31. Ibidem, p. 198.

32. Vasile Popovici, Lumea personajului.O sistematica a personajului literar, Cluj-Napoca, Editura Echinox,1977, p. 38.

33. C - tin Cublesan, Ioan Slavici, Bucuresti, Editura Recif, 1994, p.61.

34. * * *, Ioan Slavici interpretat de , p. 120.

35. Mircea Zaciu, Viaticum, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983, p. 171.

36. Pompiliu Marcea, op. cit. , p. 303.

37. Ion Rotaru , O istorie a literaturii romane, vol I, Bucuresti, Editura Minerva, 1971, p. 505.

38. Pompiliu C-tinescu, Literatura Ardealului. Scrieri 6, Editie ingrijita de Constanta Constantinescu cu o prefata de Victor Felea, Bucuresti, Editura Minerva, 1972, p. 212.

39. Ion Rotaru, op. cit., p. 505.

40. Magdalena Popescu, op. cit., p. 247.

41. Ibidem, p. 228.

42. Pompiliu Marcea, op. cit. , p.342.

43. Magdalena Popescu, op. cit., p. 234.

44. Vasile Popovici, op. cit., p. 77.

45. * * * , Ioan Slavici interpretat de , p. 201.

46. Pompiliu Marcea, op. cit. , p. 310.

47. George Calinescu, op. cit., p. 514.

48. Pompiliu Marcea, op. cit. , p. 314.

49. Ibidem, p. 315.

50. Dimitrie Vatamaniuc, op. cit., p. 190.

51. Pompiliu Marcea, op. cit., p. 318.

52. George Calinescu, op. cit., p. 513.

53. Pompiliu Marcea, op. cit. , p. 327.

54. Vasile Popovici , op. cit., p. 77.