Continentul european asemenea intregului mapamond, se reconfigureaza in functie de cerintele contemporane ale umanitatii, indiferent ca vorbim despre interesele colective politice, culturale, militare, economice sau de orice alta natura - indiferent de care centru sau pol de putere al sistemului multipolar contemporan am vorbi, gasim aceasta tendinta de identificare cu idealurile si obiectivele comune ale celorlalti, iar aceasta intentie de satisfacere a intereselor personale cat si colective este realizabila sub garantiile procesului de integrare
Uniunea Europeana incurajeaza procesul de integrare comunitara pe principiul ,,unitate in diversitate" in sensul armonizarii si maximizarii intereselor comune si colective ale tuturor participantilor procesului de integrare in urma exploatarii unor particularitati si a unor elemente de identificare distincte pentru fiecare ,,membru" al comunitatii europene ( fie ca este vorba despre indivizi, state, sau grupuri si colectivitati individuale recunoscute drept membri ai procesului de integrare, etc.). Tocmai aceasta incercare de unificare a unor grupuri si entitati colective in jurul unor idealuri si obiective comune este cea care infraneaza si ingreuneaza definitivarea procesului de integrare europeana, pentru ca istoria a dovedit faptul ca diferentele culturale si sociale ale diferitelor grupuri si entitati colective, traditiile, istoria colectiva, convingerile confesionale, capacitatile militare, demografia, apartenenta etnica si culturala si multe alte astfel de elemente definitorii pentru o comunitate sau pentru o anumita societate in parte, sunt mai intransigente si mai impermeabile decat frontierele politice sau limitele si granitele geografice ale lumii. In acest context si pe fondul deschiderii spre o continua extindere a Uniunii Europene se pune problema unor noi provocari pentru aprofundarea si continuarea procesului de integrare europeana.
Diferentele dintre societatile si grupurile colective ale lumii sunt multiple, vizibile si intr-o continua evolutie ( fie ea o evolutie pozitiva in sensul atenuarii diferentelor, fie o evolutie negativa in sensul multiplicarii diferentelor ); una dintre diferentele care ridica noi teme de discutie in forurile politice, dar nu numai, ci si printre randurile opiniei publice sau ale societatii internationale in sine este apartenenta religioasa a intregii populatii a lumii pe de-o parte ( ca entitate colectiva, stabila si delimitata teritorial) precum si orientarea confesionala a populatiilor migratoare ale lumii ( ca entitati tranzitiva, insa cu drepturi si libertati conferite de piata fortei de munca, de raporturile de vecinatate, etc. si deci afectata indirect de prevederile internationale in domeniu).
Acest ,,mar al discordiei" este libertatea religioasa care se impune atat in cadrul comunitatii europene, cat si in cadrul mai larg al scenei internationale ca un adevarat reglator al raporturilor si relatiilor dintre diferitii actori.
Lucrarea de fata este axata atat pe dezbaterea cu privire la libertatea religioasa in cadrul Uniunii Europene, datorita formei si fondului comunitatii europene, referindu-ma aici la aspectul teritorial si geografic unitar al U.E. pe de-o parte, precum si la situatia juridica si legislativa pe care le impune implementarea aquis-ului comunitar, cat si pe problematica libertatii religioase din perspectiva scenei internationale, ca un cadru general, universal. Caracterul special al Uniunii Europene si-anume disputa inca persistenta dintre inter-guvernamentalism si federalism, imi impune ca cercetarea cu privire la libertatea religioasa in U.E. sa fie contextualizata in raport cu scena internationala (pentru delimitarea implicatiilor asuprea sistemului international) si in acelasi timp, cercetarea se impune a fi particularizata la nivel statal (pentru evidentierea diferentelor de implementare in cadrul legislatiilor nationale).
Dupa cum se poate vedea din cuprinsul lucrarii, structura este una delimitata pe 3 capitole si-anume: evolutia subiectului, adoptarea libertatii religioase ca principiu al dreptului si respectiv, modalitatea de implementare si interpretare a libertatii religioase.
Primul capitol se doreste a fi o sinteza a evenimentelor si a proceselor care au dus la dezvoltarea si ulterior la impunerea subiectului libertatii religioase in cadrul discutiilor legate de drepturile si libertatile universale ale omului, precum si analiza descriptiva cu privire la formele prin care libertatea religioasa a ajuns sa aiba reverberatie la nivel statal, comunitar si international. Astfel, in prima parte, capitolul intai trateaza contextul istoric si social care a favorizat aparitia subiectului libertatii religioase pornind de la realitatile cotidiene si faptice ale evolutiei lumii sau ale interactiunii diversilor actori ai scenei internationale; partea a doua a primului capitol este o enuntare a considerentelor teoretice care au propulsat, conturat si particularizat conceptul de libertate religioasa in randurile drepturilor si libertatilor universale ale omului.
In capitolul al doilea se doreste a se pune in evidenta relatia care exista intre libertatea religioasa si sfera politica pe de-o parte, precum si relatia dintre libertatea religioasa si sfera juridica pe de alta parte; s-au avut in vedere raporturile care exista intre latura politico-juridica ce este generatoarea si promotoarea libertatii religioase si latura social-civila care este beneficiara garantarii acestui drept. Acest capitol face trimitere la categoria de drepturi si libertati cetatenesti universal garantate, stipuland argumentele si principiile care stau la baza solicitarilor de adaugare si garantare a libertatii religioase in randul celorlalte drepturi si libertati recunoscute.
Al treilea capitol porneste de la ipoteza lucrarii potrivit careia libertatea religioasa este un drept universal, garantat si respectat la nivel international si indirect la nivel comunitar si national, chiar daca respectarea acestei libertati cade deseori sub spectrul subiectivitatii si al diferentelor perspectivei de vedere. Textul capitolului incearca sa puna in balanta efectele pozitive ale respectarii libertatii religioase, precum si efectele negative ale nerespectarii ei, pentru a vedea daca ipoteza de cercetarea se confirma sau se infirma in urma analizei empirice a celor prezentate. Nu in cele din urma, capitolul prezinta cateva dintre cele mai elocvente exemple ale efectelor pe care (ne)respectarea libertatii religioase le are la nivel comunitar, cat si international.
- BARRETT B. David, KURIAN T. George, JOHNSON M. Todd, World Christian Encyclopedia, 2nd. ed., New York, Oxford University Press, 2001.
- DONNELLY Jack, Universal Human Rights in theory and practice, editia a-II-a, Ithaca, Cornell University Press, 2003.
- DUROSELLE Jean-Baptiste, Toute empire perira, Paris, Armand Colin Editeur, 1992.
- Francis FUKUYAMA, Sfarsitul istoriei si ultimul om, Ed. Paideia, Bucuresti, 1994.
- GELLNER Ernest, Postmodernism, reason and religion, online 2003 edition, London, Routledge Publisher, 1992.
- IVAN Adrian-Liviu, Sub zodia ,,Statelor Unite ale Europei", Cluj-Napoca, Ed. Ecco, 2006.
- JACKSON Robert, International perspectives on citizenship, education and religious diversity, London, Routledge Falmer Publisher, 2002.
- SANDOR Sorin Dan, Analiza si cercetare in administratia publica, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2005.
- ZAPARTAN Liviu-Petru, Negocierile in viata social-politica, Cluj-Napoca, Ed. EIKON, 2007.
- Lucrari de specialitate
- BASINGER David, Religious tolerance through humility, Aldershot, Ashgate Publishing, 2007.
- DURKHEIM Emile, Formele elementare ale vietii religioase, Iasi, Ed. Polirom, 1995.
- JENKINS Philip, God's continent - Christianity, Islam and Europe's religious crisis, New York, Oxford University Press, 2007.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
