Biserica Ortodoxă

I. Conceptul de probatiune

Definire

Din punct de vedere etimologic, termenul de probatiune provine din latinescul probatio, termen care desemna o perioada de demonstratie, sau o incercare si iertare. Astfel, acei condamnati care au demonstrat dorinta de schimbare de-a lungul perioadei stabilite, prin indeplinirea conditiilor impuse pentru probatiunea lor, sunt iertati si eliberati de alte implicatii ale sistemului de justitie penala.

Probatiunea apare ca o sanctiune, dar, cu toate acestea, in noua abordare a penalizarii infractorilor este vorba si de un proces asistential al individului infractor in vederea reintegrarii sociale. Se ivesc astfel numeroase incoerente in interpretarea termenului: uneori predomina partea punitiva, in detrimentul activitatii de asistare, alteori consilierea inlocuieste aproape integral pedeapsa. De fapt, filosofia penala a fiecarui stat se reflecta practic in proportiile in care aceste doua aspecte, pedeapsa si asistenta (consilierea), se regasesc in modul de penalizare al infractorului. Semnificativ este faptul ca in actul care reglementeaza activitatea de probatiune in Romania nici nu apare termenul de probatiune; acesta a fost inlocuit cu activitatea de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii santiunilor neprivative de libertate.

Consultand Codul Penal al Romaniei, se constata cu usurinta ca la noi in tara predomina o filosofie retributiva, adica una care gandeste pedeapsa in termenii plata/rasplata. Sensul reactiei vizavi de infractor si infractiune se exprima aproape exclusiv in termenii pedepsei si foarte putin in termenii asistarii, ajutorarii celui privat de libertate.

Probatiunea se iveste astfel ca o revalorizare a pedepsei. Desi accentul ramane pus pe pedeapsa, aceasta este inteleasa mai nuantat si este dezvoltata mai complet in continutul sau: nu este vizat doar infractorul, ci si victima infractiunii (o persoana fizica sau societatea insasi) care primeste compensatii, restaurare, consiliere etc. Se incearca astfel a se restaura ordinea existenta inaintea comiterii infractiunii.

Probatiunea in Romania

Desi in vechea legislatie au fost prevazute cateva incercari de asistare si consiliere a infractorilor, activitatea de probatiune propriu zisa a inceput in anul 1996, la Arad, unde a fost demarat un proiect pilot de probatiune creat in baza Planului de actiune integrata Parteneriat pentru justitie, conceput de organizatia Europa pentru Europa pentru a sprijini reformele fundamentale din cadrul sistemului de justitie penala din Romania. La baza initierii acestui proiect a stat acceptul de colaborare in domeniul executional penal pe care seful Directiei Generale a penitenciarelor din Romania l-a remis, in anul 1994, Ambasadei Marii Britanii.

Ideea fundamentala a programului a fost aceea de a adapta principiile de organizare si functionare a activitatii de probatiune si asistenta post-penala din Marea Britanie la conditiile concrete din Romania. Scopurile acestui program constau in:

? promovarea unor solutii pertinente pentru descongestionarea penitenciarelor romanesti;

? evitarea unor efecte negative pe care inchisoarea le are asupra unor categorii speciale, indeosebi minori;

implicarea responsabila a autoritatii locale si a unui grup de? asistenti sociali voluntari in reintegrarea sociala a delincventilor s.a.

Dupa acest inceput, activitatea de implementare a probatiunii in Romania a cunoscut o puternica dezvoltare, in special in cursul anului 1997, fiind extinsa si la alte asezaminte penitenciare. Mentionez doar infiintarea, in luna octombrie, a Centrului experimental de probatiune Cluj, centru constituit prin parteneriatul dintre Penitenciarul Gherla, Spitalul Penitenciar Dej si organizatia Prison Fellowship Romania, la care s-au adaugat un numar de 10 voluntari din Municipiul Dej.

In anul 1999, momentul cel mai important in acest domeniu l-a constituit aparitia Ordonantei nr. 81 din 30 august 1999 prin care Guvernul Romaniei a aprobat participarea Ministerului Justitiei ca membru permanent la Conferinta Europeana Permanenta de Probatiune, care promoveaza cooperarea internationala in domeniul sanctiunilor si masurilor comunitare.

O data convinse de beneficiile pe care le poate aduce probatiunea atat in sfera justitiei penale, cat si in cea a vietii sociale, autoritatile au intocmit Proiectul legii privind probatiunea, dar acesta a fost respins de Parlament! Lucru care a determinat Guvernul Romaniei sa adopte, la 29 august 2000, Ordonanta nr. 92 privind organizarea si functionarea serviciilor de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate ?(servicii denumite in continuare SRSIS).

II Organiazarea si functionarea SRSIS

Cateva prevederi ale Ordonantei 92 din 29 august 2000

Intregul text al Ordonantei 92 se afla publicat la sfarsitul raportului, in Anexa 1. Voi starui aici asupra catorva articole care ne intereseaza direct.

Art. 1. In vederea reintegrarii sociale a persoanelor care au savarsit infractiuni, mentinute in stare de libertate, si a supravegherii executarii obligatiilor stabilite de instanta de judecata in sarcina acestora, se infiinteaza, sub autoritatea Ministerului Justitiei, serviciile de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate, (...) fara personalitate juridica.

OBSERVATIE: SRSIS se afla sub autoritatea Ministerului Justitiei; exista posibilitatea incheierii unor protocoale sau parteneriate intre Biserica Ortodoxa Romana sau Arhiepiscopia Clujului si acest minister.

Art. 2. Activitatea SRSIS se desfasoara cu atragerea si implicarea comunitatii in procesul de reintegrare sociala a persoanelor prevazute la art. 1.

Este vorba despre identificarea resurselor umane si materiale: stabilirea unor modalitati practice de colaborare cu diverse institutii, organizatii sau asociatii care desfasoara programe de reintegrare sociala, dar si cu societati comerciale, de exemplu, care ar putea oferi locuri de munca pentru persoanele in cauza; apoi identificarea unor persoane voluntare care sa lucreze in cadrul acestor programe.

Art. 3. (1) La cererea persoanelor prevazute la art. 1., SRSIS le pot asigura asistenta si consilierea in vederea indreptarii si reintegrarii sociale a acestora.

(2) SRSIS coopereaza cu personalul specializat in asistenta si consiliere din cadrul administratiei penitenciarelor, in scopul indreptarii si reintegrarii sociale a persoanelor condamnate la o pedeapsa cu privare de libertate, cu acordul acestora.

OBSERVATIE: Foarte elocvent in ceea ce priveste deficientele acestei ordonante este aliniatul 1. Conform acestuia, SRSIS au ca indatorire principala supravegherea (lucru ce nu este spus, dar este subinteles prin modul de formulare), si ca o indatorire oarecum anexa, asistenta; persoanele supuse acestui tip de penalizare pot beneficia de asistenta si consiliere din partea SRSIS, la cerere. Exista riscul ca tocmai persoanele care au neconditionat nevoie de consiliere, sa nu beneficieze de ea. Dusa la limita, interpretarea aliniatului permite sa spunem ca: infractorii hotarasc daca in Romania se aplica sau nu probatiunea sub toate aspectele ei.

Art. 5. (1) In exercitarea atributiilor, SRSIS colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale ce desfasoara activitati in domeniu, in conditiile stabilite in regulamentul de aplicare a dispozitiilor prezentei ordonante.

(2) SRSIS, in derularea activitatii lor, pot colabora cu specialisti din alte domenii de activitate, cu voluntari din randul comunitatii, precum si cu reprezentanti ai societatii civile.

(3) Colaboratorii pot fi remunerati pentru activitatea desfasurata, potrivit