Stresul militarilor

Desi frecvent folosit, termenul stres cunoaste o serie larga de interpretari (conotatii).

Stres, provine din limba engleza si este folosit cu sensul de: constrangere, forta, solicitare. Foarte greu de tradus in limba romana el a fost preluat ca atare.

Din punct de vedere al mai multor stiinte, starea de stres a fost, pentru o buna perioada de timp, interpretata ca o agresiune exercitata asupra organismului de anumiti factori care suprasolicitandu-l produc modificari somatice sau psihice.

Acest punct de vedere nu se justifica intru totul deoarece se neglijeaza anumite aspecte de reactivitate globala a organismului care au un anumit specific individual in functie de intensitatea si efectul factorilor agresivi.

S-a impus astfel, interpretarea stresului ca: raspunsul global nespecific al organismului la orice solicitare.

In esenta aceasta idee semnifica, de fapt, ca individul uman trebuie in mod constant sa reactioneze la solicitarile mediului, indiferent de intensitatea acestora, in scopul adaptarii la conditiile impuse.

Viata cotidiana, dar in mod deosebit cea profesionala implica numeroase stresuri, numai ca intensitatea si durata lor este variabila influentand pozitiv sau negativ comportamentul reactiv de adaptare.

Hans Seyle distinge doua conotatii majore ale stresului:

- situatia sau stimulul care determina o stare de tensiune;

- starea de tensiune insasi a organismului care implica o concentrare a resurselor individului ca reactie de aparare in fata agentilor stresori.

Avand in vedere considerentele enuntate, definim stresul ca reprezentand starea interna de incordare, de tensiune psihica, de dezechilibru, instituita atunci cand solicitarile impuse organismului uman depasesc capacitatea sa de raspuns, neconcordanta care este perceputa ca pericol pentru integritatea sa psihofiziologica.

Specialistii, diferentiaza printre agentii stresori pe cei care ameninta in mod direct echilibrul fizic si psihic prin nocivitatea lor crescuta provocand asa-zisul distres si agentii care mentin echilibrul la un nivel ridicat stimuland nivelul adaptarii pozitive, stenice si conducand la instalarea stresului.

De altfel, cercetarile recente consemneaza si distinctia dintre stres si strain - considerat ca o stare de solicitare interna prelungita. Luand in considerare marea diversitate a starilor si situatiilor ce implica raspunsuri comportamentale sub incidenta stresului o notiune care se impune astazi cea de reactivitate.

Reactivitatea psiho-comportamentala, caci la ea ne referim, vizeaza acele modificari in sensul cresterii sau descresterii raspunsurilor psiho-fiziologice in cursul expunerii la factori stresanti.

Din acest punct de vedere, se impun cateva precizari :

- Stresul trebuie vazut nu doar ca stimul extern si nici ca raspuns nespecific al organismului la evenimentele externe sau interne, ci ca o forma de interactiune dintre un individ cu personalitatea sa distincta si ambianta;

- Stresul nu reflecta dezechilibrul real dintre solicitarile obiective si posibilitatile organismului, ci pe acela dintre solicitarile percepute subiectiv si disponibilitatile pe care individul considera ca le are pentru a se adapta la aceste cerinte;

- Discrepanta dintre cerere/solicitari si capacitatile de raspuns adecvat provoaca stres numai in cazul cand individul atribuie o semnificatie aparte factorului stresor sau daca eventualul esec prezinta importanta pentru el

Aceasta distinctie poate explica toleranta diferentiata a individului la stres, insa in mod obisnuit, orice stimul intern sau extern care depaseste sau scade sub un anumit prag poate constitui o sursa de stres

In situatia cand subiectul nu-si da seama de consecintele inadaptarii sau daca acestea nu-l afecteaza, el nu va trai un sentiment de amenintare si deci de stres

In concluzie, situatiile steresante pot fi pozitive sau negative, in raport de semnificatia atribuita lor de catre subiect.

Desi cercetarile privind factorii psihici de rezistenta la stres nu ofera in prezent decat informatii fragmentare, putem sa fim totusi optimisti. Daca rezistenta la stres depinde hotarator de atitudinea noastra fata de evenimentele traite, nu avem altceva de facut decat sa invatam sa opunem la stres prin invatare

1.2. STRESUL PSIHIC PROPRIU ACTIVITATII MILITARE

Stresul de factura psihica presupune totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-si gaseste solutia intr-un fel sau altul. Situatiile de stres psihic antreneaza manifestari emotionale neplacute si declanseaza conduite de evitare la nivelul comportamentului exprimat de individ.

In functie de intensitatea agentilor stresori si nivelul reactivitatii comportamentale putem intalni urmatoarele aspecte:

- reactii comportamentale specifice, proprii stimulului care le determina;

H. Seyle : Stresul psihic, apud. R. Florian ,Bucuresti, Editura Stiinta si Tehnica, 1986;

Muresan.P :Trasaturile de personalitate si succesul profesional, Revista de psihologie nr. 6/1995

Musca,A : Consilierea carierei adultilor,Jigau.M (coord), Bucuresti,Ed.Afir,2003;

Nastasel.E,Ursu.I: Argumentul sau despre cuvantul bine gandit, Bucuresti, Editura Stiinta si Tehnica, 1980;

Neculau.A(coord) : Psihologie-manual pentru clasa a X-a, Bucuresti, Editura Polirom, 2000;

Nedelcea.C, Dumitru.P : Optimizarea comportamentului profesional,Bucuresti, Ed. Sper,1999;

Salade,D :Educatia si orientarea-procese complementare ?, Revista de pedagogie,nr 1- 12,1997;

Seamon.G, Kenrick.J : Psychology, New Jarsey, Ed. Prentice Hall, 1992

Strajescu.A : Sfera si dinamica afectiv-motivationala la scolari, Revista de Psihologie nr. 3/1983;

Schiopu. U,Verza.E :Psihologia varstelor, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1997;

Vasilescu.P : Autoaprecierea stilului de decizie , Revista de Psihologie nr.4/1985