Proiect experimental

PROBLEMA

Observatii curente ne sugereaza ca in evaluarea distantelor si a vitezelor pe cale chinestezica, respectiv vizuala se produc erori de apreciere. Din observatii mai sistematice rezulta ca atunci cand perceptia vizuala este implicata, distorsiunile vor fi mai bine evaluate.

PRECIZAREA VARIABILELOR

Variabila independenta consta in deplasarea unui cursor pe o rigla pana la intalnirea unui reper fix (pentru evaluarea distantelor pe cale chinestezica), respectiv anticiparea intersectarii cursorului cu linia verticala (pentru evaluarea vitezei pe cale vizuala).

Variabila dependenta pentru evaluarea distantelor pe cale chinestezica este reprezentata de comportamentul de raspuns, adica de aprecierile subiectului: numarul de aprecieri corecte; valoarea fiecarei subaprecieri in parte; valoarea fiecarei supraaprecieri in parte. Cat priveste evaluarea vitezei pe cale vizuala, vom lua in consideratie aprecierile subiectului, comportamentul sau de raspuns: numarul de aproximari corecte, valoarea subaprecierilor, valoarea supraaprecierii.

Variabilele de control pentru evaluarea distantei pe cale chinestezica sunt reprezentate de:

1. numarul de stimulari (6);

2. distanta la care este fixat reperul cu surub pentru fiecare incercare: pentru incercarea I, 260mm (26cm); a II-a, 390mm (39cm); a III-a, 315mm (31,5cm); a IV-a, 350mm (35cm); a V-a, 235mm (23,5cm); a VI-a 490mm (49cm);

3. forma miscarii pe care o executa subiectul atunci cand deplaseaza cursorul este intotdeauna rectilinie;

4. directia miscarii este de la dreapta la stanga pentru dreptaci si de la stanga la dreapta pentru stangaci;

5. pozitia subiectului: acesta sta pe un scaun (s-a folosit acelasi scaun pe toata durata probei), relaxat, cu bratul drept (stang pentru dreptaci, respectiv pentru stangaci) intins, usor aplecat (avand ca punct de referinta nivelul umarului);

6. subiectul a fost legat la ochi cu acelasi fular de culoare inchisa, opac;

7. viteza de deplasare a cursorului de catre subiect va fi constanta;

8. instructajul s-a facut la fel pentru toti subiectii, evitandu-se, pe cat posibil, orice modificari aduse formularilor de la un subiect la altul;

9. experimentatorul nu va da nici un fel de feed-back subiectului pana cand acesta nu va parcurge intreaga proba;

10. pregatirea profesionala a subiectilor pregatirea este foarte asemanatoare, toti fiind absolventi de liceu si actuali studenti in anul intai(I);

11. examinarea a fost realizata in aceeasi zi din saptamana (martea) si in aceeasi perioada din zi, respectiv intre ora 1800 si 2000;

12. varsta subiectilor o pastram intre nouasprezece (19) ani si douazeci si trei (23) de ani, deci relativ constanta;

In ceea ce priveste variabilele de control pentru aprecierea vitezei pe cale vizuala, acestea sunt:

1. viteza stimulului va fi constanta;

2. zona de vizibilitate a stimulului va fi si ea constanta;

3. miscarea stimulului va fi pastrata constanta: rectilinie;

4. numarul de stimulari va fi si el constant -de treizeci(30);

5. pozitia subiectului va fi: relaxata, stand pe scaun;

6. experimentatorul va pastra forma instructajului cat se poate de constanta;

7. experimentatorul nu va da nici un fel de feed-back subiectului pana cand acesta nu va parcurge intreaga proba;

8. pregatirea profesionala a subiectilor pregatirea este foarte asemanatoare, toti fiind absolventi de liceu si actuali studenti in anul intai(I);

9. examinarea a fost realizata in aceeasi zi din saptamana (martea) si in aceeasi perioada din zi, respectiv intre ora 1800 si 2000;

10. luminozitatea va fi constanta;

11. varsta subiectilor o pastram intre nouasprezece (19) ani si douazeci si trei (23) de ani, deci relativ constanta;

IPOTEZA

Ipoteza generala

Evaluarea miscarii (miscare care presupune viteza, distanta, timp) obiectelor care vin in contact direct sau indirect cu organele noastre de simt se face diferit, in functie de felul de perceptie, astfel: pe cale vizuala viteza si distanta vor fi apreciate semnificativ mai bine decat pe cale tactilo-chinestezica; iar un numar semnificativ mai mare de aprecieri corecte se vor intalni in cadrul perceptiei vizuale si mai putine aprecieri corecte in cadrul perceptiei tactilo-chinestezice.

METODA DE LUCRU

1) Aparatura

Kinezimetrul Michotte

Kinezimetru: dispozitiv destinat sa masoare precizia miscarilor manuale, indeosebi in ce priveste directia si tintirea. (P. P. Neveanu, Dictionar de psihologie, pag. 403).

Aparatul este folosit in aprecierea distantelor pe cale tactil-chinestezica fara implicarea simtului vizual.

Kinezimetrul Michotte permite masurarea erorilor facute de subiect atunci cand apreciaza o anumita distanta. El este alcatuit (vezi figura) dintr-un trepied (pe post de suport) (a), iar in centrul acestuia se afla o tija metalica (b) care se fixeaza (mai sus sau mai jos) cu ajutorul unui surub (c); de tija se afla o bara (d) pe care este fixata la o anumita inaltime data -cu ajutorul unor distantiere (e1 si e2) de aceeasi dimensiune- o rigla gradata(f); pe aceasta din urma se afla un cursor (g) (care va fi manevrat de subiect) prevazut cu un locas pentru unul din degete si un reper (h) care desi poate culisa, poate fi si fixat cu ajutorul unui al doilea surub (i); bara (d) este articulata de tija (b) astfel incat ea poate fi rotita, permitand ca subiectii stangaci sa poata lucra din aceeasi pozitie ca si cei dreptaci.

2) Unitati de masura

Kinezimetrul Michotte

Rigla gradata (f) incepe de la gradatia 0 si se termina cu 50; unitatile de masura sunt centimetrul (in dreptul caruia se afla numerotatia) si subdiviziunea acestuia, milimetrul.

P. P. Neveanu DICTIONAR DE PSIHOLOGIE, Editura Albatros,

Bucuresti, 1978

Rosca Alexandru METODOLOGIE SI TEHNICI

EXPERIMENTALE

Rosca Alexandru TRATAT DE PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA, Editura Academiei Republicii Populare Romine, Bucuresti, 1963

Zlate Mielu PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE,

Editura Polirom, Iasi, 1999