,,Noul val" al reformelor in educatie din ultimii ani a aratat ca fiecare sistem de invatamant se confrunta cu probleme, si majoritatea sistemelor de invatamant manifesta ,,tendinta de a aplica neintarziat reforme cuprinzatoare si realizeaza cat de complexa si temerara este intreprinderea ducerii la bun sfarsit a unei astfel de reforme" (Fullan, 2000).
Dovezi ca reforma educatiei este astazi un fenomen global sunt usor de gasit. Lumea este interconectata si schimbarile dintr-un subsistem afecteaza chiar si sisteme mari si functionale. Intr-o lume interconectata, propagarea in retea a efectelor influenteaza dimensiunile: economica, politica, culturala si sociala a fiecarei tari. Evaluarile internationale si compararea performantelor educationale din diferite tari sunt o exprimare a acestor tendinte. Cele mai multe tari au folosit rezultatele evaluarilor externe ca un punct de plecare pentru a actiona la nivel local. Unele tari si-au bazat politicile educationale luand explicit in calcul analiza detaliata a rezultatelor acestor studii. Ca un exemplu, ma refer la doua dintre tarile clasate pe primele locuri la studiul TIMSS: Japonia si Singapore. Considerand ca strategiile de rezolvare a problemelor ar trebui diversificate si conectate la o realitate complexa, variabila aleator, Japonia a lansat recent o reforma, in special in predarea matematicii si a stiintelor. Desi pe primul loc in clasamentul general, Singapore a pornit un program de cercetare a bunelor practici si a metodelor eficiente de invatare a stiintelor in diferite tari; oficialii din Singapore au realizat un lucru care aparea ca evident privit din afara: antrenarea creativitatii intr-un mod dirijat centralizat nu asigura neaparat succesul, ba chiar poate bara dezvoltarea elevilor performanti. Folosind feedback-ul oferit de studiile TIMSS, Japonia si Singapore au adoptat numeroase schimbari de strategie in pregatirea profesorilor si in practica didactica propriu-zisa.
In Romania, studiile de diagnoza efectuate la nivel national (Studiul de impact al Curriculumului obligatoriu - 2001, diferite studii efectuate de Institutul de Stiinte ale Educatiei in cadrul temelor de plan) sau internationale ( TIMSS; PIRLS; PISA ) au fost ignorate, atat la nivelul politicilor educationale cat si al practicii didactice. Aceasta a diminuat foarte mult rezultatele asteptate de implementarea reformei curriculare. Reforma in curriculum a incercat sa construiasca o scoala centrata pe elev, care sa-i asigure acestuia dobandirea unor instrumente de procesare inalta a informatiilor (gandire critica, luarea avizata a deciziilor, rezolvare de probleme complexe etc.), precum si de accesare (gasirea cu usurinta a informatiei adecvate in dictionare, biblioteci, internet etc.) care sa faciliteze succesul insertiei sociale si profesionale a absolventului. Majoritatea acestor lucruri sunt prezente si in actualele programe scolare, chiar daca interventii punctuale, necorelate cu intregul, au denaturat sensurile initiale.
Din pacate, reforma educatiei a ramas din nou la jumatatea drumului: intre centralizare si descentralizare, intre oferta deschisa si controlul dirijat, intre stagnare si dezvoltare, intre decizia unica si responsabilizare. Principala dimensiune neglijata este, in continuare, pregatirea
profesorilor. In raport cu aceste fapte, continua sa persiste convingerea ca sistemul de invatamant romanesc a produs si produce elevi performanti, castigatori de olimpiade internationale, elevi cu un larg orizont cultural care, de cele mai multe ori, ii depasesc in privinta cunostintelor pe colegii lor din alte tari. Tendinta de a lua exceptia drept regula a condus la situatia de a orienta intregul sistem catre acest varf de performanta competitionala si informationala. Aceasta a generat, de fapt, in mare masura, mecanismul intern care a modelat atat programele si manualele din anii '95 incoace (supraincarcate cu informatie stiintifica), cat si
practica didactica (profesorul fiind in situatia de a-si orienta demersul didactic asupra elevilor performanti din fiecare clasa, ceilalti - marea masa, fiind de regula, neglijati). Consecinta: procesul didactic la noi se focalizeaza inca, in general, pe transmiterea de informatie factuala densa si structurata de-a gata, in timp ce in tarile dezvoltate economic, se incearca gasirea unor modalitati reale de a implica elevul in cautarea, procesarea si structurarea personala a informatiilor (invatare centrata pe necesitatile elevului).
Reforma invatamantului cuprinde un complex de masuri menite sa converteasca invatamantul dintr-un invatamant predominant reproductiv, intr-unul creativ. Reforma mai urmareste: ameliorarea infrastructurii si generalizarea comunicatiilor electronice; crearea unui parteneriat si, in general, a unei noi interactiuni intre scoli si universitati, pe de-o parte, si mediul inconjurator economic, administrativ si cultural, pe de alta parte ( management orientat spre competitivitate si performanta).
Cunoscand problemele actuale ale sistemului de invatamant din Romania este necesar sa cautam raspunsuri la urmatoarele intrebari: ,,Sunt elevii nostri pregatiti sa infrunte provocarile viitoare?"; ,,Pot ei sa analizeze, sa argumenteze si sa comunice efectiv?"; ,,Au ei capacitatea sa continue invatarea pe tot parcursul vietii?"
Gasind raspunsurile la aceste intrebari vom sti ce trebuie sa schimbam sau ce strategii didactice trebuie sa aplicam astfel incat elevii nostri sa poata raspunde cerintelor de pe piata muncii din Romania, Europa si nu numai.
Exemple practice - conexiunea dintre teorie si practica
Introducere
Elevii manifesta interes fata de exemplele practice, din viata reala si din industrie pentru ca ii ajuta sa inteleaga mai bine notiunile teoretice predate la clasa. Folosirea exemplelor practice ajuta la asigurarea legaturii dintre conceptele tehnice si aplicatiile practice intarind astfel predarea si invatarea efectiva. Introducerea exemplelor practice nu exclude teoria ci doar ajuta la intelegerea si invatarea teoriei in clasa. Este foarte important sa se dezvolte simultan atat baza teoretica cat si cea practica.
Folosirea exemplelor practice in clasa :
1. ajuta la ilustrarea si explicarea noilor cunostinte teoretice facand ca baza teoretica a acestora sa fie mult mai accesibila elevilor. Exemplele
1. Fui Tong LEE*1, and Boon Han YEAP "Application of Effective Teaching and Learning Methods in Engineering Education",12Monash University Malaysia,
2. Jalan Kolej, Bandar, Sunway, 46150, P.J., Selangor, Malaysia.
3. C. Bonwell and J. Eison, ASHE-ERIC Higher Edu. Report No. 1, Washington, DC: George Washington Uni., 1991.
4. J.M. Haile, Chem. Engr. Education, 32(1), 1998, pp. 30-39.
5. J.M. Haile, Chem. Engr. Education, 31(4), 1997, pp. 214-219.
6. L. Corno, and R.E. Snow, In M. Witt rock, Ed., Handbook of Research on Teaching. Macmillan, N.Y., 1986.
7. D.A. Kolb, Experiential Learning, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1984.
8. R. Schmeck, Ed., Learning Strategies and Learning Styles. Plenum Press, New York, 1988.
9. F.T. Lee, Jurutera, Institution of Engineers, Malaysia, No.8, August 2003, pp. 12-17.
10. D.R. Woods, Problem-based Learning, Me Master University Bookstore, Hamilton, ON, 1994.
11. F.T. Lee, and B.H. Yeap, iCEER Int'l. Conf, Olomouc, Czech Republic, June 27-30, 2004.
12. P. Wankat and F.S. Oreovicz, Teaching Engineering, McGraw-Hill, New York, 1993
13. A.H. Maslow, Motivation and Personality (3M Edition). New York: Harper Collins Publishers, 1970. [12]
14. F.T. Lee, Journal of Institution of Engineers, Malaysia, Vol. 58, No. 4, 1997, pp. 51-57.
15. J.A. Smith, K. Baker & S. Higgins, EOQ '93 World Quality Congress Proceedings, Helsinki, Finland, (1993).
16. R. Zaciewski, Improving the instructional process. Quality Process, April 1994, pp. 75-80.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
