Reductor cilindric cu dinți drepți

Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si executiei in uzine specializate. Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu toti dintate cilindrice cu dinti drepti, inclinati sau in V, cu dantura exterioara si foarte rar cu dantura interioara. Felul danturii depinde de viteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.

Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice reduse, cand nu apar socuri si zgomot; in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si lagare; la cutii de viteze cu roti deplasabile.

Numarul de trepte al reductoarelor depinde de raportul de transmitere ,,i". La reductoare cu o treapta i=1,3 6,3 (maximum 8). Reductoarele cu o treapta sunt folosite pentru puteri pana la 515 kw, cand ungerea se face prin barbotare si pana la 950 kW cand ungerea este fortata. Randamentul este 0,98 0,99 in cazul variantei cu dinti drepti sau inclinati.

1.2 Elementele principale ale reductoarelor cu o singura treapta de reducere

Componentele principale ale reductoarelor cu o singura treapta de reducere sunt urmatoarele: carcasa reductorului, cei doi arbori (arborele de intrare si iesire), rotile dintate, lagarele, elementele de etansare, dispozitivele de ungere, capacele, indicatorul de nivel al uleiului, aerisitorul , elementele pentru ridicarea reductorului, dopul de golire, organele de asamblare.

1.2.1 Carcasa reductorului se compune in general din doua parti, corp si capac, asamblate intre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizata prin turnare avand prevazuta nervuri de rigidizare si racire. In cazul unor unicate sau serii mici de fabricatii carcasa se poate realiza si prin sudura. La constructiile sudate cresc cheltuielile legate de manopera, dar se reduc cheltuielile legate de pregatirea fabricatiei (nu trebuie model pentru turnare), comparativ cu varianta de carcasa turnata. Pentru fixarea reductorului pe fundatie sau pe utilajul unde urmeaza sa functioneze, in corp sunt prevazute gauri in care intra suruburile de prindere.

1.2.2 Arborii sunt realizati de obicei cu sectiune variabila (in trepte), avand capetele cu diametrul si lungimea standardizata, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se introduce miscarea in reductor se poate executa impreuna cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu melcat din motive de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului.

1.2.3 Rotile dintate cilindrice, conice si roata melcata sunt montate pe arbore pe baza unor recomandari, prin intermediul unor pene paralele si fixate axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere. In cazul cand se executa din materiale deficitare se recomanda executarea rotii din doua materiale.

1.2.4 Lagarele in general sunt cu rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau role. Uneori, la turatii mici, reductoarele se pot executa si cu lagare de alunecare. Ungerea rulmentilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselina destinata in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de montare in O sau in X.

1.2.5 Orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare strict necesare pentru o buna functionare si anume:

- elemente de etansare;

- elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului ( joje, vizoare );