Îngrijirea bolnavului cu Alzheimer în geriatrie

I. Argument

Boala Alzheimer în geriatrie reprezintă o condiție lentă și progresivă a creierului care este caracterizată prin deteriorarea memoriei și este însoțită de tulburări de raționament, dificultăți de planificare, de limbaj ți de percepție.

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu Alzheimer.

Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu Alzheimer și de care trebuie să țină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngijire sunt: condiția lenta si progresivă a creierului care se caracterizează prin deteriorarea memoriei si este însoțită de tulburări de raționament, dificultăți de planificare, de limbaj și de percepție, chiar și pierderea memoriei.

Obiectivele prezentului proiect sunt: înțelegerea bolnavilor cu Alzheimer înțelegerea nevoilor fundamentale, intervențiile autonome și delegate ale asistentului medical care duc la evaluarea intervențiilor aplicate.

Dezvoltarea obiectivelor proiectului, au la bază următoarele competențe profesionale:

1. Urmărirea și notarea în foaia de observație a funcțiilor vitale si vegetative.

2. Cunoașterea și aplicarea regimurilor dietetice în diferite boli.

3. Utilizarea rezultatelor evaluării pentru identificarea prioritaților în îngrijirea pacientului și clasificarea unui plan al tuturor activităților de îngrijire.

4. Asigurarea mediului adecvat odihnei și supravegherea bolnavului.

5. Cunoașterea stilului de viață, a condițiilor de trai și de muncă, a efectelor asupra stării de sănătate.

6. Cunoașterea metodelor de administrare a medicamentelor.

7. Acordarea de îngrijiri pentru prevenirea complicațiilor în diferite afecțiuni.

8. Cunoașterea pregatirii bolnavilor și a materialelor necesare pentru recoltări de produse biologice, patologice. Explorări funcționale, examen radiologie etc.

9. Acordarea de îngrijiri în situații de urgență.

10. Realizarea educației în scopul prevenirii complicațiilor ți menținerea unui grad ridicat de sănătate.

Aplicarea procesului de îngrijire la pacientii cu Alzheimer s-a finalizat prin analiza unui caz cu alzhaimer in geriatrie - caz pentru care sa elaborat un interviu. Pe baza interviului s-au evidențiat problemele de dependență specifice celor paisprezece nevoi fundamentale ale Virginiei Handerson.

În final a fost elaborat planul de îngrijire a bolnavului cu alzheimer respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidențiate problemele de dependență, obiectivele de îngrijire, interventii autonome și delegate aplicate, precum și evaluarea intervențiilor aplicate.

II. Îngrijirea bolnavului cu Alzheimer

Obiectiv 1.

Conexiunea organismului cu mediul înconjurător și reglarea activității organelor sunt realizate de sistemul nervos. Din punct de vedere funcțional se disting două componente: sistemul nervos somatic sau de relație, ce integrează organismul în mediul de viață și sistemul nervos vegetativ, cel care asigură coordonarea activității organelor interne. Acesta din urmă este împărțit în două categorii: simpaticul și parasimpaticul. Cele mai multe organe interne pimesc inervație de la ambele segmente. Simpaticul asigură reacția de apărare a organismului în situații deosebite, iar parasimpaticul inhibă funcția simpaticului și duce la relaxarea organismului. Din punct de vedere topografic se face diferența între sistemul nervos central și sistemul nervos periferic. Sistemul nervos central ( SNC ) cuprinde creierul și măduva spinării. Acesta conține centrii nervoși, care primesc informații de la receptori, le prelucrează și transmit comenzi la efectori, adică mușchi sau glande. Sistemul nervos periferic face legătura între sistemul nervos central și organele corpului și este compus din nervi și ganglioni nervoși.

Sistemul nervos este organizat ca o rețea de neuroni, prin care circulă informația pe anumite circuite sub forma impulsurilor nervoase care se transmit de la un neuron la altul prin simapse. Neuronul reprezintă celula funcțională de bază a sistemului nervos și este alcătuit din corp celular, axon și dendrite.

Coloana vertebrală este formată din mai multe vertebre, care au în mijloc o gaură vertebrală. Când vertebrele se suprapun, în interior se formează canalul vertebral care adăpostește măduva spinării. Există cinci tipuri de vertebre: cervicale, toracale, lombare, sacrate și coccigiene. Măduva spinării are forma unui cilindru turtit li este alcătuită atât din substanța cenușie, situată central, cât și din substanța albă, situată la exterior.

Măduva spinării este conectată cu organele receptoare și efectuare prin 31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrați și 1 coccigian.

De asemenea, ea prezintă două funcții principale: funcția de centru reflex și conducere. Reflexul reprezintă procesul prin care organismul răspunde la stimul. Nervii senzitivi conduc impulsul nervos declanșat de stimuli până la centrul reflex, care se află în substanța cenușie și care primește informațiile, le analizează și apoi generează răspunsul. Nervii motori sunt cei care conduc acest răspuns până la efectori. Funcșia de conducere se referă la conducerea impulsurilor nervoase prin măduva spinării. Există două tipuri de căi de conducere: cele scurte care fac legătura între diferitele segmente ale măduvei spinării li cele lungi care fac legătura între măduvă și celelalte etaje ale SNC.

- K. Blennow, M. Leon & H. Zetterberg: Alzheimer's disease. The Lancet 2006, 368, pp. 387-403.

- Anthony Hopkins: Clinical Neurology. Oxford-New York-Tokyo, Oxford University Press - 2002.

- R. J. Wurtzmann și colab. (eds): Alzheimer's disease. New York, Raven Press - 1990.

- Gerd Huber: Psychiatrie. Stuttgart, Schattauer - 1994.

- G. D. Miner și colab. (eds): Caring for Alzheimer's patients: a guide for family and health care providers. New York, Plenum Press - 1989.

- Thomas Arendt et al.: Hyperploidy contributes to cell death in Alzheimer's disease. Amer. Journal of Pathology, 2010, 177:15-20

- National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS) din Statele Unite - Pagina de informații asupra bolii Alzheimer: Research literature (en.) Cuprinde o bibliografie exhaustivă cu cele mai recente publicații (14.194 articole apărute între noiembrie 2001 - noiembrie 2006!)

- http://www.slideshare.net/danielasamoilamh/boala-alzheimer2

- http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/419/ghid_20de_20nursing.pdf

- http://www.sfatmedical.ro/Boli_si_afectiuni/Psihiatrie/Boala_Alzheimer/Cauze

- Prezentare de caz: Demență mixtă ( Alzheimer și vasculară ) Autor: Prof. Univ. Dr. Delia Mariana Podea, publicat în 7 decembrie 2011

- “Corelații etiopatologice, clinico-evolutive și terapeutice în boala Alzheimer” UMF “ Gr. T. Popa” Iași, Catedra de Psihiatrie, conducător științific: Prof.Univ.Dr. Roxana Chiriță, doctorand: Dr. Oana Cristina Crețu, Iași - 2011

- “ Ghid de diagnostic si tratament în demențe”