Factori de risc în infecțiile de tract urinar

Interesul pentru problematica legata de infectiile de tract urinar in general, mai ales cele pediatrice a devenit din ce in ce mai mare in ultima perioada. Literatura de specialitate este tot mai vasta si mai greu de asimilat. Si in tara noastra se remarca o tendinta de concentrare a interesului in domeniul nefrologiei pediatrice, concretizata prin aparitia unei societati de specialitate care are ca port-drapel o revista dedicata. Mai mult, in ultimii 5 ani s-au format specialisti in nefrologie pediatrica, urmand trendul existent la nivel mondial.

Elaborarea unor ghiduri de diagnostic si terapie ale ITU pediatrice, unele "focalizate" asupra unor anumite perioade ale copilariei (nou-nascut, sugar, prima copilarie) este deja o obisnuinta in tarile cu traditie medicala, iar comunitatea medicala are tendinta de a se baza tot mai mult pe astfel de instrumente.

Activitatea desfasurata zi de zi intr-o clinica de pediatrie pune frecvent medicul in situatia de a gestiona o suspiciune de infectie urinara, iar odata pus diagnosticul, de a interveni terapeutic si de a supraveghea copilul in continuare. In prezent se considera ca aproximativ 1% dintre baieti si 3% dintre fete au cel putin un episod de ITU inaintea varstei de 10 ani (145), iar 4% dintre sindroamele febrile prelungite la nou-nascut au drept cauza infectia tractului urinar (146, 147, 148, 149). In tara noastra nu exista inca studii cu semnificatie statistica la nivel national, dar, dupa Popescu si Arion, incidenta ITU la baietii de varsta scolara este de aproximativ 1%, iar la fete de 2,9% cu un indice anual de cazuri noi de aproximativ 0,03%. Dupa aceiasi autori cel putin 5% din adolescentele din tara noastra prezinta un episod de ITU (150).

Aspectele legate de modul de diagnostic si de terapie (mai ales cea farmacologica) au fost cele mai des abordate de catre diversi autori, de-a lungul timpului. Sunt insa o serie de particularitati ale copiilor cu ITU care au intrat relativ recent in atentia pediatrilor, sau peste care avem tendinta de a trece cu prea mare usurinta. Tocmai aceste aspecte vor fi discutate cu precadere in lucrarea noastra, in speranta ca ele vor atrage atentia celor interesati.

Consultarea literaturii de specialitate a adus primele semne de intrebare in ceea ce priveste abordarile diferite in functie de scoala medicala. Pentru exemplificare am ales doua variante in ceea ce priveste factorii predipozanti ai infectiilor de tract urinar:

Tabel XXI. Factori de risc in ITU

FACTORI DE RISC IN INFECTIILE DE TRACT URINAR LA COPIL

Varianta 1 Varianta 2

Sex feminin Calea de infectie

Baieti necircumcisi Virulenta gemenilor

Reflux vezico-ureteral Aderenta uro-epiteliala

Igiena perineala Anomalii anatomice si functionale

Tulburarile de mictiune Factori bacterieni

Uropatiile obstructive

Manevrele instrumentale la nivel uretral

Igiena defecatiei

Folosirea bailor de tip jacuzzi

Lenjeria intima stramta

Infestatia parazitara

Constipatia

Bateriile cu fimbrii de tip P

Malformatii uro-genitale

Vezica neorologica

Activitatea sexuala

Sarcina

Prima varianta este extrasa din Tratatul de Pediatrie Nelson (151), probabil cea mai importanta monografie pediatrica a scolii anglo-saxone. A doua varianta reprezinta abordarea romaneasca prezenta in Tratatul de Pediatrie realizat sub redactia Prof Ciofu (72). Se observa ca diferentele sunt destul de importante, in sensul ca varianta americana pune un deosebit accent pe aspectele legate de igiena si calitatea vietii, ca factori predispozanti ai ITU pediatrice.

Plecand de la aceasta constatare, am efectuat un ,,test" asupra studentilor de la Facultatea de Medicina din Craiova ce au efectuat stagiul de Pediatrie in Clinica noastra: acestia au fost rugati sa completeze un chestionar in legatura cu factorii considerati importanti in etiologia infectiilor de tract urinar. Aproximativ 5% din cei ce au completat chestionarul au avut initiativa de a mentiona printre cauze si un aspect legat de educatia si calitatea vietii la copiii cu ITU. Procentul nu s-a imbunatatit semnificativ nici atunci cand studentii au fost "stimulati", sa aleaga cele mai importante 3 cauze de ITU, marea majoritatea a repondentilor ignorand cauzele care tineau de ,,calitatea vietii". Am consultat si unul dintre cele mai valoroase tratate de nefrologie, cel al profesorului Ursea, publicat in 2000, unde printre factorii favorizanti nu am gasit mentionata nici o cauza care sa poata fi legata de comportamentul sau calitatea vietii.

Tinand cont de aceste considerente, am considerat ca am putea aborda infectiile de tract urinar din punct de vedere al contextului general in care acestea apar.

OBIECTIVELE LUCRARII

- studiul contextului epidemiologic general de aparitie a ITU in Clinica de Pediatrie a Spitalului Filantropia;

- analiza contextului anamnestico-clinic al cazurilor cu urmarirea istoricului, motivelor internarii, a antecedentelor potential semnificative;

- clasificarea ITU - in functie de criteriile importante din punct de vedere clinico-prognostic: localizare, recidive/reinfectii;

- factorii asociati cu infectiile de tract urinar la loturile studiate: s-au urmarit atat factorii de risc cat si factorii etiologici

- studiul prospectiv comparativ: desfasurat pe parcursul a 3 ani; au fost identificate aspecte educationale si comorbiditati care ar putea fi implicate in patogenia ITU. Lotul de studiu a fost comparat cu un lot martor format din copii fara diagnostic de infectie de tract urinar.

Analiza cazurilor a fost efectuata comparativ, folosind o evaluare numerica sau procentuala a cazurilor studiate. Acolo unde a fost nevoie am calculat media si deviatia standard, iar comparatia statistica a fost efectuata folosind testul "Chi patrat" si riscul relativ (RR) in intervalul de confidenta 90%. Asa cum se obisnuieste in specialitatile medicale, am considerat semnificative din punct de vedere statistic valorile p mai mici de 0,05.

Calculul statistic a fost efectuat cu ajutorul programului EPIINFO