Cancerul - Boala secolului

Nu există o definiţie simplă şi exactă a cancerului. Etimologia cuvântului provine din limba greacă KARKINOS, ceea ce înseamnă crustaceu.

Cancerul (denumirea științifică: neoplasm malign) este o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolată a unui grup de celule, care au capacitatea de a invada alte țesuturi din organism, fie prin creștere directă în țesuturi adiacente (invazie) sau prin migrația celulelor spre locuri mai îndepărtate în organism (metastază).

Cancerul reuneşte o serie de boli umane si animale caracterizate anatomo-clinic prin dezvoltarea de tumori in organe si ţesuturi. Expresia histocitologică a cancerului este denumită neoplazie, unitatea morfofunctională a acesteia din urma fiind celula canceroasă (neoplazică sau tumorală).

II.Cum apare cancerul?

II.1. Noţiuni generale

Cancerul este rezultatul multiplicării dezordonate si dezorganizate a celulelor. Putem inţelege acest lucru, cercetând procesele ce au loc in celulele sanatoase. Corpul uman este alcătuit din numeroase ţesuturi diferite - spre exemplu pielea, plămânii, rinichii si ficatul - fiecare dintre ele fiind formate din milioane de celule. Acestea sunt dispuse într-o manieră ordonată, fiecare ţesut în parte având propria sa structură celulară.

În toate ţesuturile, celulele se pierd în mod constant din cauza uzurii generale şi sunt înlocuite printr-un proces de diviziune celulară. În toate ţesuturile normale, acţiunea unei celule este controlată, aceasta divizându-se în două şi creând doua noi celule, identice cu cea originală. În cazul în care organismul prezintă răni, rata producţiei de celule creşte automat până la vindecarea acestora, apoi revine încet la normal. Celulele canceroase se divid şi cresc într-un mod necontrolat si continuă astfel până la aplicarea tratamentului. Între timp, numărul lor creşte până în momentul în care cancerul devine vizibil. Pe lângă înmulţirea extrem de rapidă, celulele canceroase sunt incapabile să se organizeze intr-un mod adecvat, iar masa de tesut care ia nastere nu are structura unui ţesut normal.

În fiecare secundă, organismul nostru îşi reînnoieşte mii de celule.Uneori, în procesul de replicare se pot strecura erori, rezultând celule anormale, care pot constitui originea unui cancer.Astfel de erori în replicarea celulară apar zilnic, însă e clar că nu toate evoluează spre cancer.Acest lucru se datorează unui mecanism de verificare a erorilor care apar in replicarea ADN (proofreading), care duc fie la repararea, fie la eliminarea celulelor anormale (prin acţiunea celulelor killer).Cancerul apare atunci când o celulă scapă acestor mecanisme de verificare, acumulează mai multe mutaţii şi începe se prolifereze haotic.

Aceste mutaţii fac ca o celulă canceroasă să fie autonomă (procesul de creştere şi diviziune nu mai necesită semnale externe de tipul factorilor de creştere sau hormonilor, ca la celulele normale), rezistentă la semnalele inhibitorii de oprire a proliferării, cu posibilitate de replicare nelimitată (ca celulele stem), de promovare a neovascularizaţiei, de invazie şi metastazare.

II.2. Etapele apariţiei şi evoluţiei cancerului

Apariţia şi evoluţia cancerului la nivelul ţesutului epitelial se relizează în mai multe etape:

a)Transformarea malignă

b) Formarea tumorii primare

c) Metastazarea

d) Formarea tumorii secundare

e) Moartea organismului

a).Transformarea malignă reprezintă procesul prin care celule normale (care se pot înmulţii, matura şi specializa pentru anumite funcţii, pe care le îndeplinesc în organism) se transformă în celule canceroase, care se înmulţesc anarhic. Apare mai frecvent la nivelul celulelor care se divid mai des (adică au o rată mai înaltă de diviziune). Transformarea malignă mai este cunoscută şi sub numele de oncogeneză sau cancerogeneză.

b). Tumora primară este tumora care se formează la locul în care a avut loc transformarea malignă. Celulele transformate malign se înmulţesc fără nici un control, modifică structurile normale din vecinătate şi produc o creştere locală a ţesutului.

După cum cresterea tumorală este realizată numai deasupra barierei reprezentate de membrana bazală sau este realizată cu distrugarea ei (insotita de dezvoltarea tumorii sub membrana bazala), se poate considera că formarea tumorii primare se desfasoară in trei faze:

1.Faza preinvazivă - formarea tumorii primare deasupra membranei bazale

2.Invazia locală - procesul de distrugere a membranei bazale

3.Faza invazivă - creştere tumorală cu invazia ţesutului de sub membrana bazală.

c).Metastazarea. Celule ale tumorii primare se desprind de tumoră şi se răspândesc în organism (în general pe cale limfatică şi/sau sanguină) formând colonii locale.

d). Formarea tumorii secundare. Celulele tumorale pornite în circulaţie sunt blocate în diferite zone unde se înmulţesc în continuare, formând tumorile secundare. Fiind rezultate din procesul de metastazare, tumorile secundare sunt numite si metastaze. Din tumorile secundare se pot forma, prin metastazare tumori terţiare, cuaternare s.a. Acestea nu pot fi deosebite, însă, una de alta. De aceea nu prezintă decât importanţă teoretică.

5). Moartea organismului afectat de cancer se produce rareori ca urmare a tumorii primare, de cele mai multe ori fiind rezultatul formării si creşterii metastazelor.

III.Tumorile beningne şi tumorile maligne

Nu toate tumorile sunt cancerose. Deşi celulele unei tumori se înmultesc într-un mod necontrolat, ele pot fi benigne sau maligne. De cele mai multe ori, oamenii interpretează greşit termenul "tumoră", utilizându-l ca un sinonim pentru "cancer". Cele benigne pot avea aproape aspectul unui ţesut normal, atunci când sunt privite la microscop. Acestea cresc si comprimă sau deplasează ţesuturile învecinate, dar nu le invadează. Tumorile benigne de mărimi mai reduse nu dau simptomatologie si pot fi neglijate; cele mai mari se îndepartează, de preferat după ce diagnosticul de benignitate a fost stabilit.

Atunci când celulele anormale în creştere formează tumori, iar acestea invadează alte tipuri de celule adiacente şi se răspândesc în organism prin sânge sau limfă, este vorba despre tumori maligne.Celulele tumorii maligne (celulele canceroase) se înmulţesc în interiorul unui tesut sanatos,invadând tesuturile din vecinatate si de la distanta. Aceste celule se raspândesc în întreg organismul gazda, cauzând în final moartea. O tumoră malignă provoacă metastaze (invadează alte organe), dar o tumora benignă nu.

Cuvântul "malign" înseamnă "rău"; în contrast cu "benign" care înseamnă "inofensiv". Ambele descriu apariţia şi evoluţia celor două tipuri de tumori în lipsa tratamentului.

Celulele canceroase iau naştere din celulele sănătoase ale organismului, o singură celula canceroasă fiind uneori suficientă pentru dezvoltarea unei tumori. Cu toate acestea, transformarea unei celule sănătoase într-una canceroasă se realizează treptat, cuprinzând mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile. Cu trecerea fiecărei etape celula se modifică şi devine din ce în ce mai puţin receptivă la mecanismele normale de control al organismului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cancer#Tratamentul_paliativ

http://www.justmed.eu/cursuri_oncologie.php

http://www.sfatulmedicului.ro/

http://www.altamedicina.com/cancerul/

http://www.pacientcancer.ro/

http://www.ymed.ro/tipuri-de-cancer/

http://www.ilaborator.ro/Cancer/CANCER027.html

http://www.cancerresearchuk.org/cancer-info/healthyliving/smokingandtobacco/smoking-and-cancer

http://www.scribd.com.