Proiectarea instalatei de balast-santina la nava de tip mineralier

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

1) Introducere
1.1.) Date despre nava ( din albumul tipurilor de nave)
3) Instalatia de balast.
4) Proiectarea instalatiei de balast.
5) Instalatia de santina.
6) Proiectarea instalatiei de santina.
8) Norme si instructiuni privind instalatia de balast-santina si separatoare.

Extras din proiect:

Mineralierul este nava pentru marfuri uscate destinata transportului aprioric de minereuri sau a altor incarcaturi grele in vrac.

Fiind un vrachier specializat, mineralierul naviga cu marfa intr-un singur sens, ceea ce, din punct de vedere economic, reprezinta un dezavantaj.

Comparativ cu celelalte marfuri ce se transporta in vrac, minereurile au greutate specifica mare. Acest fapt are implicatii directe asupra caracteristicilor constructive ale mineralierelor, care trebuie sa indeplineasca printre altele si urmatoarele conditii :

- asigurarea unei rezistente sporite la incovoierea longitudinala verticala a corpului;

- amenajarea interioara a magaziilor de marfa trebuie astfel facuta incat minereul sa se stivuiasca la o inaltime corespunzatoare ridicarii centrului de greutate deasupra centrului de carena (aceasta masura realizeaza compromisul dintre stabilitate si oscilatiile de ruliu) si pentru a evita solicitarile exagerate ale elementelor de structura;

- adoptarea unor forme constructive ale magaziilor de marfa care :

- sa asigure evitarea deplasarii minereului in caz de ruliu puternic;

- sa ofere posibilitatea descarcarii rapide cu ajutorul instalatiilor portuare de mare productivitate;

- sa creeze conditii pentru autorujarea ( aranjarea) minereului pe timpul incarcarii.

Celulele din dublul fund sunt utilizate ca tancuri de balast si de combustibil. Acestea, impreuna cu tancurile de balast laterale , respectiv cu tancurile de gurna si de antiruliu , au volumul comparabil sau chiar mai mare decat al magaziilor de marfa. Pe timpul navigatiei cu incarcatura de minereu, spatiile tancurilor de balast sunt goale si asigura imbunatatirea flotabilitatii.

Sistemul general de osatura, ce se aplica in constructia mineralierelor, poate sa fie longitudinal (pentru L > 180 m ) sau combinat (pentru L - 180 m ) si prezinta urmatoarele particularitati :

- planseele de fund sunt cu dublu fund suprainaltat ( la unele mineraliere mari, inaltimea dublului fund poate ajunge pana la 6 m ), construit in sistem de osatura longitudinal;

- planseele de bordaj se construiesc in sistem de osatura transversal (pentru L - 180 m) sau longitudinal (pentru L > 180 m) si pot sa fie cu bordajul simplu sau dublu.

- corpul propriu-zis are o singura punte (puntea principala) , construita in sistem de osatura longitudinal (gurile de magazii au dimensiuni mari si sunt prevazute cu capace metalice actionate mecanic);

- peretii transversali etansi pot fi plati, construiti in sistem de osatura vertical sau gofrati, cu grofe verticale;

- peretii longitudinali au o pozitie putin inclinata si sunt plati, construiti in sistem de osatura vertical (pentru L - 180 m ) sau orizontal (pentru L > 180 m ); osatura peretilor longitudinali se dispune pe fata dinspre bordajele navei.

Suprastructura si rufurile , cu exceptia teugii, sunt concentrate in castelul pupa.

Cerintele crescande ale industriei metalurgice mondiale au impus constructia unor nave mineraliere moderne, de mare capacitate ( Mdw = 10.000 100.000 tdw ), avand viteza economica v = 14 20 Nd.

De regula, instalatia de propulsie a mineralierelor foloseste, ca masini principale, motoare cu aprindere prin compresie ( Diesel ) lente care antreneaza elice cu pale fixe. Compartimentul de masini este amplasat intotdeauna la pupa. In ultimii ani s-au facut numeroase studii si incercari pentru utilizarea energiei eoliene la propulsarea mineralierelor mari.

Operatiunile de incarcare - descarcare se realizeaza cu ajutorul graiferelor de capacitate mare. Repartizarea marfii in magazii trebuie sa se faca uniform pentru : evitarea solicitarilor mari ale corpului navei la incovoiere si torsiune, asigurarea unei asiete convenabile pe timpul navigatiei.

In figura sunt reprezentate sectiunea longitudinala si doua sectiuni orizontale (sub puntea principala si sub dublul fund ), din planul general de amenajare, pentru un mineralier de 27000 tdw.

Semnificatiile notatiilor din figura sunt urmatoarele :

1 - picul prova (tanc de asieta prova);

2 - putul lantului de ancora;

3 - dublul fund din zona magaziilor de marfa (include un tunel central, dispus in PD);

4 - tanc de combustibil din dublul fund;

5 - tanc de balast din dublul fund ;

6 - tanc de gurna pentru combustibil;

7 - tanc de gurna pentru balast;

Bibliografie:

1.Note de curs ISAB - prof. T. ASIMIT

2.Albumul navelor

3.RNR

4.MARPOL 71/78

5.Instalatii de bord constr. si exploatare - I C. Ionita , J Apostolache

6.Inst. navale de bord -Creanga Valeriu , Paraschivescu C-tin , Lungu Adrian/Galati1993

7.Indrumarul ofiterului de nava - Gh. Uzunov

8.Manualulu ofiterului mecanic - Gh. Uzunov , Pruiu A.

9.Indrumar ,Tabele ,Monograme si formule termotermice - Mihai G Pop , Andrei Leca

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
48 pagini
Imagini extrase:
48 imagini
Nr cuvinte:
9 412 cuvinte
Nr caractere:
55 009 caractere
Marime:
396.05 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Mecanica
Tag-uri:
nave, instalatie, proiectare
Data publicare:
29.09.2016
Structură de fișiere:
  • Proiectarea instalatei de balast-santina la nava de tip mineralier.doc
Predat:
la facultate
Specializare:
Masini si instalatii navale

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Nava este de tipul mineralier, cu o singura punte continua de la pupa la prova, prevazuta cu 7...
A. Valabilitate, echivalenta 1. Recomandarile sunt valabile pentru nave maritime de constructie...
T = 12, 09 m 1. 2. Verificarea caracteristicilor principale ale corpului navei Domeniile de...
Intreaga dezvoltare a transportului maritim se situeaza azi in sfera unor mari exigente de ordin...
INTRODUCERE Transportul naval, unul dintre cele mai vechi moduri de transport a aparut si s-a...
Sus!