Automobilele din familia Dacia, fabricate pana in anul 1977, sant echipate cu 3 tipuri de motoare cu aprindere prin scanteie ( tip 106,00; tip 102,00 si tip 810,99 ) diferentiate in general intre ele prin cilindree, raport de compresie, putere si alte elemente constructive.
- Datele pentru identificarea motorului sunt redate pe o placa dreptunghiulare fixata prin nituire in partea stanga a blocului motor, deasupra filtrului de ulei.
- Pe placa sunt pansonate tipul motorului si seria de fabricatie
II DIAGNOSTICUL MOTORULUI
Verificarea presiunii la sfarsitul procesului de comprimare
- Presiunea la sfarsitul comprimarii este influentata atat de schimbul de caldura intre incarcatura proaspata si mediul exterior, cat si de scaparile de gaze prin imperfectiunile etansarii camerei de ardere (segmenti - cilindru, supapa - sediu granitura de chiuloasa etc.). Cum in procesul functionarii motoarelor se produc o serie de schimbari in stare termica de tipul lezuri la cilindri, supape, bucse de ghidare supape, deformarea chiuloasei sau a talerului supapei, de tensionarea unui arc de supapa, intepaturi de segmenti in canale etc., etanseitatea camerei de ardere este compromisa.
- De aceea periodic este necesar sa verificam presiunea la sfarsitul comprimarii. Aceasta lucrare se face cu ajutorul unui aparat numit "compresometru" sau "compresograf" efectuindu-se urmatoarele operatii
- Se aduce motorul la regim termic normal (cca. 80?C - temperatura uleiului).
- Se scot bujiile in scopul usurari rotiri arborelui cotit de catre electromotorul de pornire.
- Se verifica si se corecteaza (daca este cazul jocul dintre culbutori si supape).
- Se deschid complect clapete de acceleratie si de pornire la rece (soc).
- Se masoara turatia arborelui cotit folosind un turometru electronic care se leaga in circuitul de aprindere a motorului (normal turatia trebuie sa fie de minimum 200 rotatii/minut).
- Antrenarea arborelui cotic se face cu ajutorul demarorului, fara a se porni motorul.
- Se scoate fisa de inalta tensiune dintre bobina si capacul ruptorului distribuitor.
- Se introduce capatul de cauciuc al compresorului in orificiul bujiei asigurandu-se etanseitate perfecta.
- Se actioneaza electromotorul de pornire si se retine pentru fiecare cilindru valoarea presiunii la sfarsitul comprimarii.
- Pentru motoarele ce echipeaza automobilele Dacia, valoarea preisunii in conditiile mentionate trebuie sa fie de 10 ? 0,3 daN/cm?.
- Diferentele mai mari de 1 daN/cm? ne permit sa apreciem o reducere a etanseitatii camerei de ardere pe langa sediile supapelor, pe la garnitura de chiuloasa sau printre piston si cilindru, acestea ca rezultat al uzurilor, deformarilor, slabirilor din fixari, intepenirilor sau deteriorarea unor piese care pot compromite etanseitatea camerei de ardere.
III INTRETINEREA MOTORULUI
Verificarea si corectarea jocului intre supape si culbutori
- Jocul intre supape si culbutor are rolul de a prelua dilatarile termice din organele componente ale mecanismului de distributie al motorului.
- Uzura, imperfectiunile de fabricatie sau deformarea unor piese din lantul cinematic al mecanismului de distrebutie pot determina modificari ale jocului intre supape si culbutori cu efecte negative asupra modificarii cursei supapei, respectiv modificarea fazelor de distributie inrautatind golirea si umplerea cilindrilor motorului. De aceea, jocul intre supape si culbutori trebuie verificat si corectat in limitele constructive, la o periodicitate de cca 15.000 Km sau ori de cate ori
- Automobile Dacia
- Conferentiar Doctor Inginer Corneliu Mondiru
- Editura Tehnica Bucuresti 1998
- Freifeld, H., Oancea, N. - Autoturismul Dacia 1100 Bucuresti
- Brebenel, A., Mondiru, C., Farcasu, I., Autoturismul Dacia 1300 - Constructie si functionare, Bucuresti, 1975
- Mondiru, C., Mihai, D. - Autoturismul Dacia 1300 Echipamente Speciale si Accesorii Complementare, Bucuresti, 1980
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
