Instalații și echipamente pentru bucătării - Instalații frigorifice

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

I.CAPITOLUL : INTRODUCERE
I.1. IMPORTANTA 4
I.2. DE LA FOCUL DE TABARA LA BUCATARIA ADEVARATA 4
I.3. PLACEREA SI GATITUL 4
I.4. ALIMENTATIE PUBLICA 4
II.CAPITOLUL : STUDIU COMPARATIV
II.1. BUCATARIA ESTE 6
II.2. DOTARI 6
II.3. INSTALATII DE VENTILARE. AMBIENTUL OPTIM INTR-O
BUCATARIE 6
II.4. INSTALATII SANITARE INTR-O BUCATARIE 8
II.5. ECHIPAMENTELE UNEI BUCATARII.FRIGIDERUL 8
III.CAPITOLUL : DETERMINAREA CARACTERISTICILOR
PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE
CU COMPRESOR
III.1. NOTIUNI GENERALE 9

IV.CAPITOLUL : PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL
INSTALATIILOR FRIGORIFICE
IV.1. INSTALATII FRIGORIFICE SI POMPE DE CALDURA 16
IV.2. PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIILOR
FRIGORIFICE 20
IV.3. AGENTI FROGORIFICI 23
IV.4. PROPRIETATI ALE AGENTILOR FRIGORIFICI 23
IV.5. COMPOZITIA CHIMICA A FREONILOR 24
IV.6. CICLUL FRIGORIFIC TEORETIC 26
IV.7. APARATELE COMPONENTE ALE INSTALATIILOR
FRIGORIFICE 28
IV.8. COMPRIMAREA 30
IV.9. PROCESUL DE COMPRIMARE 30
IV.10. RACIREA COMPRESORULUI 33
V.CAPITOLUL : EXPLOATAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR
V.1 PROBLEME MANIFESTATE LA PORNIREA COMPRESORULUI
SI LA PORNIRI REPATATE DUPA INTERVALE
SCURTE DE TIMP 35
V.2. INFLUENTA SUBRACIRII CONDENSORULUI ASUPRA
CICLULUI FRIGORIFIC 36
V.3. INFLUENTA SUTRAINCALZIRII ASUPRA INSTALATIILOR
FRIGORIFICE 37
V.4. INFLUENTA SUBRACIRII REGENERATIVE ASUPRA
CICLULUI FRIGORIFIC 39
V.5. INFLUENTA SEPARATORULUI DE LICHID AUPRA
CICLULUI FRIGORIFIC 41
VI.CAPITOLUL : CALCULUL ECONOMIC
VI.1. COMPARATIA INTRE INSTALATIILE FRIGORIFICE SI
POMPELE DE CALDURA 44
VI.2. CALCULUL TERMIC AL CICLULUI FRIGORIFIC TEORETIC 45
VI.3 CALCULUL COEFICIENTULUI DE DEBIT AL
COMPRESORULUI CU PISTON 47
VI.4. CALCULUL DEBITULUI VOLUMIC TEORETIC AL
COMPRESORULUI CU PISTON 49
VII.CAPITOLUL : CONCLUZII
CONCLUZII 51
SCHITA 53

Extras din proiect:

I.1. Importanta

Importanta acestei teme, este de a descoperi sau de a reactualiza metode, amplasamente, schite, proiecte, idei si asa mai departe pentru organizarea unei bucatarii in asa fel incat sa aiba randament maxim, spatiul, si dotarile sa fie utilizate la eficinta cat mai mare.

I.2. De la focul de tabara la bucataria adevarata.

Bucataria nu este dintotdeauna un spatiu anume in habitatul uman. Totusi, odata cu aparitia focului, se observa crearea in jurul acestuia a unui loc colectiv destinat savurarii alimentelor gatite. Odata cu cresterea complexitatii gatitului, apare necesitatea crearii unui spatiu distinct pentru gatit. Acest spatiu avea sa stea la dispozitia tuturor membrilor unei societati tribale, din cauza traditiei impartirii recoltei, vanatului, care domnea in majoritatea acestor societati.

Cum grupul uman s-a impartit in celule din ce in ce mai mici (in final in celule familiale), bucataria a inceput sa se individualizeze si sa apara in fiecare locuinta. in unele cazuri insa, chiar daca s-a dezvoltat o societate individualista (omul dispune de o anumita intimitate proprie), gatitul alimentelor a ramas o treaba comunitara. Un astfel de exemplu ar fi civilizatia romana, ce dispunea de un servicu veritabil de alimentatie publica la cerere (restaurante) in marile orase.

I.3. Placerea si gatitul

in acelasi timp, consumarea alimentelor, la fel ca prepararea lor, da o senzatie de placere, care provoaca bunastare. in unele tari, ca si Romania, bucataria este ridicata la rang de arta culinara. Unii prepara cu multe placere mancarurile singuri, sau impreuna cu cei dragi, in special de sarbatori, cum sunt Craciunul si Pastele la crestini, sau Ziua Recunostintei in Statele Unite.

Sarbatorile au devenit prilej de reunire a familiei, de intalnire cu cei dragi, prilej de cunoastere sau petrecere a timpului impreuna. De asemenea invitatia la masa a devenit un act social, de intrunire, care releva educatia grupului, posibilitatile materiale, interesele sale si ofera prilej pentru etalarea obiceiurilor spiritual-culturale ale grupului. De multe ori invitatia la masa premerge o viitoare intalnire de afaceri.

I.4. Alimentatie publica

in secolul XX, servirea mesei altundeva decat in familie s-a dezvoltat. Masa se ia in cantine, fast-food-uri, sau in restaurante.

- Cantinele ofera mancaruri de obicei ieftine, intr-un cadru colectiv (de exemplu la scoala). Acestea se pot prezenta ca autoserviri.

- Fast-food-urile propun mancaruri care pot fi gatite si servite rapid in scopul economisirii timpului.

- Resturantele economice

Aceste restaurante se adreseaza acelora care muncesc si care au acel putin timp si bani ca sa ii cheltuiasca pe un pranz. Pe langa numeroasele cantine (ca cele studentesti si cele pentru personalul intreprinderilor), aceasta categorie include si micile restaurante pentru soferi sau restaurantele ce propun meniul zilei.

- Restaurantele de specialitate

Cresterea pretentiilor si intarirea regionalizarii a dus la aparitia restaurantelor zise de specialitate : placintariile, pizzeriile, restaurantele piscicole, restaurantele vegetariene, dar si restaurantele cu origini diverse: romanesti, ardelenesti, mexicane, indiene, grecesti, libaneze, chineze, etc.

intr-un oras mare, precum Bucuresti, Timisoara sau Cluj-Napoca toate comunitatiile straine sunt reprezentate de propriul lor restaurant specific. Aceste restaurante furnizeaza un punct de reper pentru comunitatiile straine, dar si o vitrina de etalare a originilor lor.

- Restaurante de lux

Adeseori mai ingenioase si mai scumpe, aceste restaurante se adreseaza clientelei care are si timpul si bani necesari servirii mesei aici. Mancarurile (dintre cele mai variate) sunt aduse pe farfurii de lux, cu un serviciu foarte rafinat. Aceste restaurante sunt notate cu ajutorul stelelor, margaretelor etc. in ghiduri.

CAPITOLUL II

-- STUDIU COMPARATIV --

II.1. BUCATARIE ESTE

Bucataria reprezinta arta si tehnica prepararii alimentelor destinate consumului uman. Bucataria poate cuprinde toate notiunile practice referitoare la ingrediente, prepararea lor, instrumentele folosite, modurile de gatit si diferentele intre acestea. Este asociata artei mesei si gastronomiei.

Bucataria este de asemenea o incapere importanta a unui camin, in care este preparata mancarea si care este echipata cu alimente, farfurii si tacamuri. De obicei dispune de apa curenta si diverse aparate electrocasnice (aragaz, tigai, frigider, mixer ). intr-un studio, bucataria este inlocuita de o chicineta in vederea castigarii spatiului.

Bibliografie:

1.HTTP://PREFERATELE.COM/DOCS/DIVERSE/7/PROIECT11.PHP

2.HTTP://PREFERATE.COM/DOCS/DIVERSE/9/INSTALATII-INTERIOR1.PHP

3.HTTP://TEHNICAINSTALATILOR.RO/ARTICOLE/NR_61/NR61_ART

4.REGIE LIVE.RO - REFERATE

5.WWW. GOOGLE.RO - IMAGINI

Descarcă proiect

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Instalatii si echipamente pentru bucatarii - Instalatii frigorifice.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2009
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
52 pagini
Imagini extrase:
52 imagini
Nr cuvinte:
12 701 cuvinte
Nr caractere:
72 238 caractere
Marime:
2.63MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Mecanică
Tag-uri:
instalatii, electrocasnice, frigidere
Predat:
Facultatea de Alimentatie si Turism , Universitatea Transilvania din Brasov
Materie:
Mecanică
An de studiu:
II
Profesorului:
Prof. Dr. Ing. Nicolae Tane
Sus!