Electromotorul

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

1. Memoriu explicativpag. 1
2. Verificarea electromotorului de pornirepag. 2
3. Verificarea demaroruluipag.10
4. Constructia si functionarea motoarelor electrice de pornire
( demaroarele electrice )pag.12
5. Comanda motoarelor electrice de pornirepag.16
6. Particularitati constructive ale motoarelor electrice de pornirepag.17
7. Tipuri de demaroarepag.18
8. Bibliografie pag.19

Extras din proiect:

Motoarele cu ardere interna nu pot porni singure si de aceea sunt prevazute cu un echipament electric de pornire. Motorul electric de curent continuu cu excitatie in serie, alimentat de la bateria de acumulatoare, corespunde cel mai bine conditiilor de pornire a motoarelor automobilelor.

Pentru asigurarea eficacitatii functionarii electromotorului este necesar sa se efectueze o serie

de verificari, din punctul de vedere al functionarii sale, al parametrilor sai electrici si mecanici, respectandu-se o serie de prescriptii.

Verificarea demarorului se face masurand curentul absorbit de acesta si tensiunea la bornele lui in timpul pornirii. Daca pentru tensiunea prescrisa curentul depaseste valoarea admisa, este posibil sa existe scurtcircuite intre spire sau puneri la masa, sau chiar baterie foarte incarcata cu demarorul in buna stare, iar daca acest curent este prea mic, este posibil ca periile sa fie prea uzate, colectorul sa fie uzat sau murdar, presiunea periilor prea mica sau bateria prea descarcata; un curent normal poate aparea si cand exista scurtcircuit intre spire si bateria este foarte descarcata.

ELECTROMOTORUL DE PORNIRE

I.Verificarea electromotorului de pornire

Pentru asigurarea eficacitatii functionarii electromotorului este necesar sa se efectueze o serie

de verificari, din punctul de vedere al functionarii sale, al parametrilor sai electrici si mecanici, respectandu-se o serie de prescriptii, asa cum se va arata in continuare:

- Conductoarele de legatura trebuie sa aiba lungimea si sectiunea egala cu cea a

conductoarelor folosite pe automobil, astfel ca valoarea maxima a caderii de tensiune in sarcina, datorita rezistentei lor, sa nu depaseasca 0,2 - 0,3 V.

Cu cat caderea de tensiune este mai mare cu atat tensiunea care ramane disponibila la bornele motorului electric de pornire este mai mica si puterea lui scade, iar conductoarele electrice sau contactele se incalzesc. De asemenea, bornele si contactele nu trebuie sa determine caderi mari de tensiune, incalziri locale sau intreruperi de curent.

- Alimentarea electromotorului se face cu ajutorul bateriei de acumulatoare de capacitate

corespunzatoare si complet incarcata, cu scopul evitarii scaderii accentuate de tensiune in cursul verificarii.

Comanda cuplarii nu trebuie sa intreaca cateva secunde, dupa care trebuie sa se faca pauza 10 - 15 secunde. Pornirile dese si indelungate descarca si chiar distrug bateria de acumulatoare iar daca rotorul nu se roteste infasurarile se pot incalzi foarte tare sau se pot arde. Atat in timpul

probelor in sarcina cat si la pornirile pe automobil, intensitatea curentului atinge valori de sute de amperi, iar densitatea de curent prin perii poate ajunge la 60 - 100 A/cm2, adica de cateva ori densitatea normala admisa.

I.1.Probe efectuate pe stand

In figura 1,a este prezentat standul pentru incarcarea demarorului. El este prevazut cu parghia gradata 1, demontabila cu contragreutatea culisanta 2, cu suntul de blocare 3. Fixarea parghiei 1 pe pinionul demarorului se realizeaza cu ajutorul piesei terminale 4( demontabila ) prevazuta cu degajare si dantura sub forma de gheare. Ea se inlocuieste prin desurubare in functie de dimensiunile pinionului demarorului supus incarcarii.

Cuplul m dezvoltat de demaror se determina in momentul ridicarii parghiei 1 de pe partea inferioara a opritorului 6, cu ajutorul relatiei:

M = Gl ? daN. M ?

Bancul cu parghie si contragreutate nu permite efectuarea probelor de franare in sarcina. Domeniul de masurare este cuprins intre 0,5 si 2 daN.m

Figura 1. Standuri pentru incercarea demaroarelor

In figura 1, b este prezentat standul prevazut cu frana dinamometrica, format din:

-coroana dintata 6 ( raportul de demultiplicare intre pinionul electromotorului si coroana dintata fiind de 1 : 10 );

-frana dinamometrica indicator de cupru 1;

-bateria de acumulatoare de 12 V si 55 Ah;

-ampermetru calibrat de 100 A;

-voltmetru calibrat la 15 V;

-reostat pana la 10 A;

-tahometru ( de regula portoblul ).

Indicatorul de cupru este de fapt un dinamometru care masoara forta de franare F in daN la

periferia coroanei, care ia in considerare si raza R in m s coroanei indicand pe ecran produsul celor doua marimi, respectiv cuplul motorului electric, conform relatiei:

M = F. R ? daN m ?

Pentru a se trasa caracteristicile in sarcina, se masoara curentul absorbit, in A, tensiunea la borne U in V, viteza de rotatie n, in rot/min si cuplul de franare M, in daN m.

Puterea electromotorului P se calculeaza

Bibliografie:

. Tocaiuc - Instalatii si echipamente auto - tehnologia meseriei electrician

auto E.D.P. Bucuresti, 1994

2.Mateevici, V. - Automobile ROMAN cu motoare Diesel Ed. Tehnica, Bucuresti, 1975

3.C. Mondiru - Automobile Dacia Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990

4. V. Raicu - Intretinerea si repararea echipamentului electric al automobilului

Ed. Tehnica, Bucuresti, 1971

Descarcă proiect

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Electromotorul.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
20 pagini
Imagini extrase:
20 imagini
Nr cuvinte:
4 013 cuvinte
Nr caractere:
21 436 caractere
Marime:
13.56MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Proiect
Materie:
Mecanică
Tag-uri:
mecanica, electromotor
Predat:
Colegiul Tehnic Transilvania Deva din Deva
Profil:
Tehnic
Sus!