Asamblarea intretinerea si repararea cuplajelor

ARGUMENT

Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.

Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atat in procesul de frecare cat si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.

In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii. Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana, cu ca-n eluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie, sau rectilinii alternative, distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.

In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare, bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele, cutii de viteze etc.

Organele masinilor, utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atat datorita cauzelor aratate mai sus, cat si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase

Exploatarea corecta a masinilor, utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu.

Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta, de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..

Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor, utilajelor si instalatiilor.

In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor. Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 DEFINITIE

Cuplajele sunt elemente de legatura si de antrenare. Ele servesc la transmiterea miscarii de rotatie si a momentelor de torsiune intre arbori asezati in prelungire.

Cuplajele se mai pot utiliza pentru asamblarea, in mod liber, pe un arbore a unor

Elemente constructive (roti de frictiune, roti dintate) si ca sigurante impotriva unor supraincarcari.

Daca arborii sunt legati astfel incat legatura lor nu poate fi eliminata in timpul functionarii, cuplajele se numesc permanente si pot fi clasificate in doua grupe:

- cuplaje fixe cand elementele cuplajului sunt legate rigid intre ele;

- cuplaje mobile care permit o anumita mobilitate a pieselor cuplajului pentru reducerea erorilor de montaj.

Daca arborii sunt astfel legati incat exista posibilitatea cuplarii si decuplarii lor in timpul functionarii, cuplajele se numesc intermitente (sau ambreiaje).

Din categoria cuplajelor intermitente se pot considera ca fac parte si cuplajele de siguranta care permit intreruperea legaturii dintre cei doi arbori daca momentul de torsiune sau turatia acestuia a depasit valoarea admisa. Cuplajele de sens unic permit transmiterea miscarii doar intr-un singur sens.

Daca legatura dintre cei doi arbori este electromagnetica sau hidraulica, cuplajele se numesc electromagnetice sau hidraulice.

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI, C., POPESCU, 1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational, Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All Educational, Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh., ARIESANU, E., PEPTEA, Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991