Branșarea la rețeaua de apă curentă în comuna Almașu Mare

TITLUL PROIECTULUI: Branșarea la rețeaua de alimentare cu apă curentă în comuna Almașu Mare, județul Alba, în vederea asigurării condițiilor minime de trai și îmbunătățirea calității vieții a locuitorilor acesteia

BENEFICIARUL (APLICANTUL): Primaria Comunei Almasu Mare

ARIA TEMATICĂ:

- programul operaţional - PNDR

- axa prioritară - Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural

- prioritate de investiţii / obiectiv - Îmbunătățirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri locale), infrastructură educațională, medicală și socială;

LOCAŢIA PROIECTULUI:

- Regiunea - Regiunea Centru

- Judeţul - Alba

- Localitatea - Almașu Mare

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1. Scop şi obiective

Scop - Branșarea la rețeaua de alimentare cu apa curenta in comuna Almasu Mare, judetul Alba, in vederea asigurarii conditiilor minime de trai si îmbunătățirea calității vieții a locuitorilor acesteia.

Obiective:

- construirea unei rețele de apă curentă pe o distanță de 10 km, pentru un număr de 715 gospodarii;

- amenajarea unei stații de epurare a apei;

2.2. Justificarea proiectului

Comuna Almașu Mare este situată la periferia sudică a Munților Apuseni, în subunitatea Munților Metaliferi, învecinându-se cu orașul Zlatna, din judetul Alba și orașul Geoagiu, comunele Balsa si Buceș, din judetul Hunedoara. Ocupând o suprafață totală de 9330 ha, teritoriul Almașului este traversat de la nord la sud de DJ 705, care face legătura între orașele Zlatna și Orăștie și de la vest la est de DJ 705D.

Prima atestare documentară a satului datează din anul 1407 - "Possesia Almaș". Satul este mult mai vechi decât prima sa atestare documentară, în sprijinul acestei afirmații venind uneltele de minerit și materialele de construcție romană, (ce au fost găsite pe raza localității și se găsesc în muzeul "Achim Emilian"), galeriile cu inscripții romane. În punctul "La Cruce" s-au descoperit și cercetat (2001) morminte tumulare din epoca bronzului timpuriu.

Almașu Mare numără 602 locuitori, este centru de resedință al comunei și ii aparțin cele 7 sate. Gospodăriile comunei sunt în număr de 715, iar populația este de 1705 locuitori.

Cel mai adesea gospodăriile se pierd într-o mare de verdeață, doar turlele bisericilor punctând centrul așezarilor, pădurile coboară până aproape în vale unde se contopesc cu pomii fructiferi din grădinile caselor.

Satul își intampină călătorul, încă de la intrare, cu Monumentul Eroilor și Troița Minerului. În imediata apropiere, pe o mică colină, într-un peisaj admirabil, își inalță turla spre cer Biserica "Buna Vestire" (1418), declarată monument istoric. După ce parcurgem cca. 400 - 500 m, la ieșirea din Almașu Mare spre Geoagiu - Orastie, întâlnim muzeul "Achim Emilian", o adevărată oază de liniște, cultură și spiritualitate. Așezarea dispune de multe locuri legendare: Fericeaua, Grohașu, Citera, Breaza și altele. Tot aici putem vizita vechile lucrări - exploatări miniere "Galeria Toți Sfinții", în apropierea cărora putem vizita și biserica din Suseni "Schimbarea la față" (1822 - 1826). Toate aceste frumuseți sunt desprinse ca dintr-o lume de basm. Pe dealuri rasună, încă din istorie, fluierul Iancului, iar obiceiurile și tradițiile sunt la loc de cinste și fac din acest colț de țară un loc prielnic pentru dezvoltarea agroturismului. Vizitatorul poate fi găzduit în gospodariile țărănești, unde se poate ospăta cu mâncaruri și băuturi tradiționale.

Cib este atestat din anul 1407, asezat pe valea Cibului. Cai de acces: din DN 74 Alba - Zlatna se continua pe DJ 705 Zlatna - Almas, apoi la 6 km, la crucea din Plai, se desprinde un drum, dupa 4 km ajungem in Cib; A doua cale de acces este din Almas - centru pe DJ 705 D, trecand prin Nadasie, iar de la Crucea din Lunca drumul ne conduce in partea stanga, de unde mai parcurgem cca. 3 km, dupa care ajungem in Cib.

Satul numără 368 de locuitori care încă își păstreaza portul popular și obiceiurile tradiționale.

Cibul este o așezare cu multe locuri legendare cum ar fi: Dealul Furcilor sau Paraul Bordeelor. In sat putem vizita Biserica "Sfantul Nicolae", monument istoric atestat din 1784, Biserica "Sfintii Apostoli" construita in 1928. Cibul are ca structură de primire turistică cu funcțiune de cazare, pensiunea S.C. "Casa David" S.R.L.

Cheile Cibului este atestat documentar in anul 1733, este asezat in partea sudica a comunei, traversat de Valea Geoagiului. Are o populatie de 43 locuitori.

Cai de acces: din DN 74 Alba - Zlatna se continua pe DJ 705 Zlatna - Almasu Mare, apoi la km 6 de la Crucea din Plai, se desprinde un drum care dupa 7 km, trecand prin Cib, va ajunge in Cheile Cibului. A doua cale de acces: din centrul comunei pe DJ 705 D trecand prin Nadastie, Cib ajungem in Chei, parcurgand cca. 9 km.

Pentru iubitorul de muncă și frumos, vizitatorul intalnește un relief modelat in calcare. Cheile au o lungime de 1.4 km si fac parte din rezervatia naturala.

Aici putem vizita: Pestera cu trei guri, Pestera Bisericuta, Peștera fara fund, Gaura Mândrii, Cascadele din Chei, Izvorul Mezotermal, iar pe vechile urme ale schitului de la Piatra Chiliei, cu vrerea Atotputernicului Dumnezeu, se contureaza o nouă Mânăstire care va veghea alături de Biserica "Buna Vestire". În aceste minunate meleaguri vizitatorul își poate găsi loc de odihnă, recreere și întărire spirituală.

Brădet - atestat documentar în anul 1733, este situat la 5 km de centrul comunei, având ca drum de legatura DJ 705 D, iar după ce parcurgem 4 km, în partea dreaptă, se desprinde drumul comunal pe o distanta de 1 km, ce ne duce in acest minunat coltisor de natura. Asezarea numara doar 18 locuitori.