Satul și țăranul în capodopere ale romanului românesc

Mi-am ales drept subiect de conversatie aceasta tema, deoarece Satul reprezinta o emblema a specificului national, acel univers al armoniei in care oamenii, cu toate ca intampina dificultati sau poarta pecetea durerii seculare, sunt cu adevarat fericiti, deoarece ei gasesc farmec in orice maruntis.

Sufletul satului este nemarginit, iar vindecarea de rani launtrice e posibila prin intoarcerea la varsta eterna a acestuia.

Analizand si cercetand o gama variata de izvoare, am avut privilegiul de a constata ca multi dintre scriitorii de seama ai literaturii romanesti acorda mare atentie acestui loc, un loc unde s-a plamadit graiul stramosesc, unde s-au nascut si perpetuat obiceiuri, unde insasi viata capata un alt chip, mult mai viu si mai luminos.

Mi-am organizat comunicarea, propunandu-mi:

Obiective generale:

- Sa redau, in mod original, intr-o forma accesibila, clara si armonioasa, propriile idei, judecati si opinii;

- Sa-mi formez capacitatea de receptare - producere a valorilor estetice, de organizare a mediului individual si social in armonie cu principiile frumosului.

- Sa-mi structurez o conduita autonoma in selectarea, organizarea, utilizarea informatiei;

Obiective de referinta :

- Sa depistez acest simbol in romanele mai multor scriitori;

- Sa identific si sa compar idei si atitudini diferite in dezvoltarea aceleiasi teme literare: ,,Satul si taranul";

- Sa aduc convingerea ca mediul rural este unicul spatiu in care se mai pastreaza acele obiceiuri si traditii lasate din mosi stramosi;

- Sa trezesc si in constientul altora mandrie pentru acea persoana care a taiat brazde in glia tarii udand-o cu sudoare dar si cu sange - ,,taranul".

Resursele informationale la tema pusa in discutie mi-au asigurat stimularea factorilor de creativitate si de motivare individuala, angajandu-ma in valorificarea lor la maximum. Consider ca tema propusa ,,Satul si taranul in capodopere ale romanului romanesc", asigura activarea si influentarea procesului de formare - dezvoltare a personalitatii umane, satul devenind un fel de centru de observare a lumii, centru de sprijin al Universului - spatiu minunat si irepetabil.

,,Eu cred ca vesnicia s-a nascut la sat"

(Lucian Blaga)

1. Preliminarii

Satul a reprezentat de-a lungul secolelor - si reprezinta inca - spatiul celei mai numeroase colectivitati romanesti - taranimea - si locul unde s-a plamadit graiul stramosesc, unde s-au nascut si perpetuat obiceiuri, norme morale si estetice, atitudini fata de viata, locul unde pulseaza viata cu bucurii si drame, iar taranul a taiat brazde in glia tarii udand-o cu sudoare dar si cu sange. Asadar e explicabil de ce scriitori ca Ion Creanga, Duiliu Zamfirescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Marin Preda, prin capodopere ca ,,Amintiri din copilarie", ,,Viata la tara", ,,Ion", ,,Rascoala", ,,Baltagul", ,,Morometii", au impus lumea satului in peisajul tematic al romanului romanesc de mare valoare estetica.

Din punct de vedere al anului cand au fost tiparite, ele se desfasoara pe distanta a noua decenii, iar ca spatiu si timp, oglindesc perioade si locuri diferite: incepand cu prima jumatate a secolului al XIX - lea si pana in deceniul al saselea din secolul XX; tinutul Neamtului si al Ceahlaului, centrul Transilvaniei si Campia Baraganului.

2. Structura si problematica

Romanul Amintiri din copilarie de Ion Creanga cuprinde patru parti si e structurat pe doua planuri: procesul de formare a lui Nica, urmarit din copilarie pana in pragul adolescentei, si viata taraneasca. Universul creatiei sale il formeaza satul natal Humulesti. Pentru Nica, ,,botul de huma", satul natal este locul cel mai important si mai frumos din lume, e matricea unde vede lumina zilei, unde personajul incepe a invata alfabetul vietii, unde revine dupa plecari. Asa se explica de ce fiecare inceput si fiecare sfarsit de capitol din cele patru ale Amintirilor cuprinde referiri directe la casa parinteasca, la oamenii, la frumusetile si rezonanta istorica a locurilor care imprejmuiesc Humulestii.

Satul Humulesti, sat ,,vechi razesesc, intemeiat in toata puterea cuvantului; cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici ", este in viziunea lui Creanga, un taram al unei ample activitati in care oamenii practica indeletniciri individuale ori colective la claca si la sezatori, doboara lemne in padure, confectioneaza sumane, itari, laicere, stergare de borangic etc., cresc oi, porci, cai, produc ulei, faina de popusoi, valorificandu-le prin iarmaroace in Humulesti, Bacau, Roman, Targu - Frumos, ei fiind ,,razasi fara pamanturi si cu negustoria din picioare".

Unii dintre ei, ca mama si bunicul lui Nica, vor ca fiii si nepotii lor sa-si croiasca drum in viata prin invatatura si fac eforturi materiale si financiare sa-i trimita la scoli, deoarece ,,cartea iti aduce si oarecare mangaiere din carti culegi multa intelepciune " cum considera David Creanga din Pipirig, bunicul lui Nica dinspre mama.

In aceasta opera sint zugravite si destule aspecte amare de viata rurala. Ion Creanga ii admira pe harnicii tarani humulesteni, gospodari vestiti, care "nu-s traiti ca in barlogul ursului, ci au fericirea de a vedea lumea de toata mana", fiind ei asezati pe drumuri umblate. Ei erau insa "razasi fara pamanturi, nevoiti sa-si castige existenta mai mult din confectionarea si vanzarea sumanelor.

Saracia in care se zbateau multi tarani este evidenta in prezentarea gospodariei Irinucai "toata averea Irinucai erau cocioaba, doi boi, un tap si doua capre slabe si raioase".

La tara existau putine scoli si cele care functionau erau create de particulari, care adesea urmareau numai beneficii personale. Statul nu era preocupat nici de pregatirea cadrelor didactice. Invatatorii erau improvizati din dascalii bisericilor, din preoti sau calugari "care si ei se mirau cum de au ajuns profesori".

Romanul Viata la tara (1894) de Duiliu Zamfirescu, format din XXIII de capitole, face parte din Ciclul Comanestenilor si isi fixeaza actiunea in satul Ciulnitei din Baragan, unde e mosia boierului de vita veche Dinu Murgulet, inconjurat cu dragoste de tarani, a Comanestenilor si a fostului arendas Tanase Sotirescu, poreclit Scatiu. In plan secundar se afla colectivitatea rurala, din randul careia se desprinde ca individualitate in primul rand baciul Micu, aflat in slujba boierului Matei Damian, si apoi Lefter - un taran mai darz, care il va infrunta violent pe Scatiu. Taranii sunt surprinsi de autor la treierat, la biserica, la procesiunea religioasa pentru

1. Analize si sinteze de literatura romana (Emil Alexandrescu).

2. Comentarii si analize literare (Ion Rotaru - editia a II -a), editura PROMETEU, Bucuresti, 1994.

3. Concurs de admitere in licee si scoli profesionale 1992 (Silvestru Boatca, Augustin Macarie, George Sovu).

4. 200 de compuneri si teste rezolvate (Cecilia Stoleru - editia a III- a), editura PESTALOZZI, 2002- 2003.

5. Dictionar de motive si simboluri literare (Maria Ciobanu, Dorina Negriu).

6. Dictionar de personaje literare (Constanta Barboi, Silvestru Boatca, Marieta Popescu), editura NOVA 2001- Bucuresti, 1994.

7. Limba si literatura romana (Ion Toma, Marin Budica) pentru liceu, bacalaureat si admitere in facultati, editura NICULESCU SRL, Bucuresti, 1994.

8. Literatura romana (Cecilia Stoleru - capacitate 2001 si 2002), editura PESTALOZZI.

9. Teme si sinteze literare pentru liceu (Mircea Munteanu), editura Carminis, Pitesti 1998.