Modele epice în romanul interbelic

3. Premisa. Definirea problemei

Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru romanul romanesc este 1920, cand apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu. Pana la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon, "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu, "Mara" de Ion Slavici si "Neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu. "Ion" este insa primul roman romanesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja. In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu, si Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu, Calinescu, Hortensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul. Astfel Garabet Ibraileanu in studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale tipuri de roman: romanul de creatii, care prezinta personajele in deosebi prin comportamentul lor si romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic. In perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple ale romanului modern. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu il foloseste in "Enigma Otiliei". El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului caracterului.

4. Descrierea si analiza cazului. Identificarea solutiilor

A. Romanul realist-obiectiv

1. LIVIU REBREANU - biografie

Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Tirlisua, judetul Bistrita-Nasaud - d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, judetul Arges) a fost un romancier, dramaturg si academician roman.

Liviu Rebreanu s-a nascut la 27 noiembrie 1885 fiind primul din cei 14 copii ai invatatorului Vasile Rebreanu si ai Ludovicai. In tinerete, mama era pasionata de teatru, fiind considerata "prima diletanta" pe scena Becleanului de bastina. Ambii parinti constituie modelele familiei Herdelea care apare in "Ion", "Rascoala", "Gorila",etc.

In anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat in comuna Maieru, pe valea Somesului. Potrivit afirmatiei scriitorului: "In Maieru am trait cele mai frumoase si mai fericite zile ale vietii mele. Pina ce, cind sa implinesc zece ani, a trebuit sa merg la Nasaud, la liceu."