Al Doilea Război Mondial

Cauzele celui de-al doilea razboi mondial sunt in general considerate invazia germana a Poloniei si atacul japonez asupra Chinei, Statelor Unite ale Americii si asupra coloniilor Regatului Unit si Olandei.

Printre cauzele razboiului mondial s-au numarat cresterea nationalismului, a militarismului si prezenta a mult prea numeroase probleme teritoriale ramase nerezolvate dupa incheierea primului razboi mondial. Miscarile fasciste au aparut si s-au dezvoltat in Italia si Germania in timpul perioadei de instabilitate economica globala din timpul deceniilor al treilea si al celui de-al patrulea ai Marii Crize Economice). In Germania, resentimentele aparute in urma in infrangerii din primul razboi mondial si a semnarii Pacii de la Versailles, (in mod special a Articolului 231, asa-numita "Clauza de vinovatie"), credinta in teoria loviturii de cutit aplicate pe la spate si declansarea Marii Crize Economice au fost elementele care au propulasat la putere Partidul Nazist condus de Adolf Hitler. In acest timp, Tratatul de pace a inceput sa nu mai fie aplicat cu foarte multa rigoare, din dorinta de a avita izbucnirea unui nou razboi. Esecul politicii franco-britanice de impaciuire cu Hitler, (politica care urmarea evitarea unui nou razboi, dar care l-a incurajat pe dictatorul german sa devina mai indraznet si i-a permis sa reinarmeze tara), s-a aflat in stransa legatura cu semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, (care a eliberat Germania de orice temere a vreunei reactii din partea URSS-ului in cazul invadarii Poloniei). Liga Natiunilor, in ciuda eforturilor diplomatice facute pentru evitarea razboiului, se baza pe Marile Puteri pentru impunerea rezolutiilor sale si, in lipsa vointei politice a acestora, nu a putut face nimic concret.

Japonia era condusa in deceniul al patrulea de o clica militarista care viza sa transforme Imperiul Nipon intr-o putere mondiala. Japonia a invadat China pentru a suplini lipsa acuta de resurse naturale de materii prime ale arhipelagului nipon. SUA si Marea Britanie au reactionat asigurand imprumuturi importante Chinei, oferind ajutor militar nedeclarat si instaurand un embargo din ce in ce mai strict impotriva Japoniei. Acest embargo ar fi trebuit sa oblige Japonia sa renunte la teritoriile cucerite in China, deoarece Imperiului Nipon ii lipseau resursele de combustibil necesare alimentarii uriasei sale masini de razboi. Japonia a trebuit sa faca fata alternativelor retragerii din China sau cuceririi unor campuri petroliere. A ales a doua varianta, a cuceririi Indiile Olandeze de Est si a intrarii in conflict cu SUA.

Combatanti, zone de conflict, perioada de desfasurare

Tari participante: Afganistan, Africa de Sud, Albania, Andorra, Arabia Saudita, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Bahrein, Belgia, Bolivia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Ceylon, Chile, China, Columbia, Costa Rica, Cuba, Cehoslovacia, Coreea, Danemarca, Republica Dominicana, Elvetia, Ecuador, Egipt, El Salvador, Estonia, Etiopia, Fiji, Filipine, Finlanda, Franta, Germania, Georgia, Grecia, Guatemala, Haiti, Honduras, Hong Kong, Imperiul Indian, Indonezia, Iran, Irak, Irlanda, Islanda, Italia, Iugoslavia, Japonia, Laos, Letonia, Liban, Liberia, Lihtenstein, Lituania, Luxemburg, Malaezia, Malta, Manchukuo, Mexic, Monaco, Mongolia, Maroc, Nepal, Newfoundland, Nicaragua, Norvegia, Noua Zealanda, Olanda, Oman, Panama, Paraguai, Peru, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Rhodesia de Sud, Romania, San Marino, Singapore, Siria, Spania, Sri Lanka, SUA, Suedia, Tannu, Tuva, Tailanda, Tonga, Transiordania, Turcia, Ungaria, Uniunea Sovietica, Uruguai, Venezuela, Yemen.

Perioada: 1 septembrie 1939 - 2 septembrie 1945

Locatia: Europa, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Asia de sud-est, Orientul Mijlociu, Marea Mediterana si Africa.

Rezultat: Victoria Aliatilor. Crearea ONU. Transformarea SUA si URSS in supraputerile mondiale dominante. Crearea sferelor de influenta americana si sovietica si declansarea Razboiului Rece.

Fronturi si principale operatiuni militare

Batalia Atlanticului este parte a luptelor celui de-al doilea razboi mondial.

Perioada: 3 septembrie 1939 - 7 mai 1945

Locatia: Oceanul Atlantic, Marea Nordului, Marea Irlandei, Marea Labrador, Golful St. Lawrence

Rezultat: Victoria Aliata

Combatanti forte aliate: Royal Navy, Royal Canadian Navy, U.S. Navy (1941-1945), Marina Norvegiana, Marina Poloneza, Marina Frantei Libere

Comandanti ai fortelor aliate: Sir Percy Noble, Sir Max K. Horton, Percy W. Nelles, Leonard W. Murray, Ernest J. King

Pierderi ale fortelor aliate: 30.248 marinari, 3.500 vase comerciale, 175 vase de razboi

Combatanti forte germane: "Kriegsmarine", "Regia Marina" (1940-1943)

Comandanti ai fortelor germane: Erich Raeder, Karl Donitz

Pierderi ale fortelor germane: 28.000 marinari, 783 submarine

Campania din Atlantic: Rio de la Plata - Altmark - Berlin - Stramtoarea Danemarcei - Rheinubung - Mediterana - Cerber - St. Lawrence - Laconia - Marea Barent - Capul Nord.

Obiectivele strategice

Imperiul Britanic era o natiune insulara care stapanea un urias imperiu colonial fiind prin aceasta dependent in cea mai mare parte de comertul pe mare. Britanicii aveau nevoie de mai mult de un milion de tone de materiale diverse pentru industrie si de alimente pe saptamana pentru ca sa supravietuiasca in lupta cu Germania. In esenta, batalia Atlanticului a fost un ,,razboi al tonajului", Aliatii straduindu-se sa mentina fluxul aprovizionarii transatlantice, iar germanii luptand sa sufoce Regatul Unit prin interzicerea aprovizionarii pe mare a insulei. Incepand din 1942, germanii au mai avut ca obiectiv si prevenirea concentrarii de trupe in insulele britanice, trupe care se pregateau pentru debarcarea in Europa si deschiderea celui de-al doilea front. Infrangerea marinei germane era o conditie obligatorie, fara de care nu se putea asigura succesul debarcarii.

Batalia de la Stalingrad a fost un punct de cotitura dintre cele mai importante ale celui de-al doilea razboi mondial si este considerata cea mai sangeroasa si mai mare batalie din istoria omenirii. Batalia a fost marcata de brutalitate si de lipsa de grija pentru populatia civila, manifestate de ambele parti angrenate in conflict.

Batalia include campania de bombardamente a orasului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacul terestru german asupra orasului, luptele din interiorul orasului