Istoria umanitatii ne-a demonstrat ca razboiul este unul singur, diferite fiind mijloacele si modalitatile de realizare a scopului sau. Razboiul sau confruntarea armata, desi a pastrat obiectivul final, impunerea prin forta armelor a vointei unui beligerant, a cunoscut o reconfigurare in timp, impusa de cantitatea si calitatea fortelor si mijloacelor, spatiul geografic, mediul, anotimpul si nu in ultimul rand, de structurile si nivelurile de dezvoltare socio-economica.
Cvasipermanenta conflictelor in istoria omenirii (14520 de razboaie in 5600 de ani, numai din 1945 pana in prezent fiind inregistrate 130 cu peste 23 milioane de victime) ne determina sa ne punem intrebari firesti privind directiile de evolutie ale acestuia.
Sfarsitul razboiului rece a adus in inimile tuturor speranta unei vieti mai bune in care norii negrii ai unui conflict de mari proportii sa nu mai apara niciodata. Dar istoria ne-a contrazis intr-o anumita masura, pentru ca ultimul deceniu al secolului xx a adus o recrudescenta a confruntarilor militare pe tot globul. In acest fel s-a reafirmat teoria conform careia un conflict major se rezolva prin partitionarea sa in mai multe confruntari, cu cauze, determinari, caracteristici si forme de manifestare din cele mai diverse.
In acest nou context aparitia notiunii de razboi asimetric si a conflictului care Ise incadreaza in acest concept este de natura sa ridice o serie de intrebari foarte importante pentru teoreticienii militari dar si pentru opinia publica, fascinata de acest termen exotic.
Pentru a raspunde acestei noi provocari a inceputului de mileniu este necesara o abordare a teoriei despre razboi incepand cu caracteristicile sale de baza, evolutia sa si implicatiile sale majore in istoria umanitatii. In acest moment al evolutiei sale tumultoase, intr-o era a globalizarii din ce in ce mai acerba, in care diversitatea este cuvantul de ordine, era normal ca razboiul sa-si multiplice formele, tipologia lui devenind mult mai complexa. Razboiul asimetric nu se prezinta ca un razboi in sine ci mai degraba ca o ciocnire a mai multor tipuri de agresiune.
Lucrarea de fata isi propune sa faca o analiza a noului tip de razboi, razboiul asimetric, care se prefigureaza a ocupa un loc important in tipologia conflictelor armate prin perceperea sa coerenta si constienta de catre analistii militari, si nu doar prin caracteristicile asimetrice implicite ale razboaielor. Structura lucrarii se bazeaza pe trei capitole, pornind de la prezentarea razboiului in general, trecand la conceptualizarea razboiului asimetric si terminand prin particularizarea acestuia din urma in cateva conflicte armate contemporane.
Capitolul 1 abordeaza razboiul prin prisma antitezei cu conceptul de pace, al cauzelor sale si mecanismelor de declansare, determinarilor culturale, criteriilor tipologice si evolutiei multidimensionale, punctand asupra aspectelor sale relevante. In capitolul 2 am analizat caracteristicile asimetriei si ale tipului de razboi pe care il releva, urmand structura tipologiei razboiului propusa in anexa 1 si determinand dupa parerea mea trei tipuri mari de razboaie (conflicte sau operatiuni armate) asimetrice: razboiul informational, razboiul antiterorist sau operatiunile teroriste si operatiile de pace. Capitolul 3 vine in completarea precedentelor, concluzionand prin prezentarea a trei conflicte recente, analizate prin prisma asimetriilor care le-au marcat.
Am incercat sa fac o distinctie clara intre loviturile asimetrice dintr-un conflict armat si razboiul asimetric, determinand in acest mod si pragul pe care trebuie sa-l treaca o confruntare armata pentru a deveni dintr-una conventionala, una asimetrica.
Viitorul ne va dezvalui in ce masura razboiul asimetric este sau va deveni razboiul caracteristic al secolului XXI, daca organizatia militara ii va acorda interesul pe care il pretinde.
CAPITOLUL 1
RAZBOIUL- FENOMEN SOCIAL COMPLEX
1.1.RAZBOI SI PACE:CONCEPTE DE BAZA
O incercare de a defini razboiul in acest moment (contrar teoriilor clasice) nu este foarte usoara din simplul motiv ca surprinderea tuturor aspectelor acestuia in cateva randuri este practic imposibila, iar esentializarea lui la o idee nu mai este de dorit, tinzand astfel sa banalizam un intreg fenomen social.
Am spus fenomen social; da, razboiul este un fenomen social si ca atare angajeaza in mare masura toti factorii vietii sociale neramanand strain niciunui domeniu al activitatii umane. De ce? Pentru ca razboiul a fost este si va fi intotdeauna prezent in viata oamenilor, viata fiind in sine un razboi. Prin razboi s-au creat civilizatii si s-au distrus altele. Razboiul a fost catalizatorul care a determinat printre altele dezvoltarea si evolutia umanitatii dar si creatorul unor momente regretabile in istoria omenirii. Avem tendinta sa personalizam razboiul, sa-l imaginam ca pe o entitate de sine statatoare, capabila de evolutie, viata si moarte, dar nu trebuie sa uitam ca el este un produs al actiunii umane, o creatie exclusiva a omului.
Odata cu dezvoltarea societatii umane, razboiul si-a sporit complexitatea datorita diversificarii legaturilor cu celelalte fenomene, procese si domenii sociale, dobandind astfel un caracter foarte cuprinzator dar mai ales distrugator.
Cresterea importantei acordata rolului razboiului in viata oamenilor a determinat dorinta acestora de a-i deslusi secretele, de a-l cataloga de a-l introduce intr-un sistem, de a-l reglementa. Incercarile acestora au fost supuse insa nivelului de dezvoltare al societatilor respective, modului de a gandi dar si intereselor politice de moment. In general rezultatele s-au concretizat in absolutizarea unor teorii sau doctrine ignorand celelalte aspecte ale razboiului; eventual o cumulare a tuturor acestor idei ar putea oferi un model oarecum multumitor despre razboi.
Pentru inceput putem incadra razboiul in categoria - conflictelor' intelegand prin acesta "un proces prin care individul sau un grup social urmareste sa-si atinga propriile teluri (satisfacerea necesitatilor, realizarea intereselor de natura economica, politica, religioasa, etnica, rasiala) prin eliminarea, subordonarea sau distrugerea individului sau grupului care urmareste scopuri asemanatoare sau identice" Conflictul apare acolo unde doua sau mai multe parti percep faptul ca interesele lor sunt incompatibile, exprima atitudini ostile una fata de alta sau urmaresc realizarea propriilor interese prin actiuni care dauneaza celorlalte parti.
Conflictele sunt impartite pe niveluri, iar acestea variaza in ceea ce priveste gradul de cooperare si ostilitate. Unele conflicte pot fi rezolvate amical, fara coercitie sau violenta; altele se ridica la niveluri inalte ale confruntarii sau implica represiunea si violenta fizica.
1. Gaston Bouthoul, Razboiul, Editura Militara, Bucuresti, 1978
2. Carl von Clausewitz, Despre razboi, Editura Militara, Bucuresti, 1982
3. Gl. bg. Vasile Paul, Asimetrii strategice, Editura DBH, Bucuresti, 2001
4. Gheorghe Aradavoaice si Valentin Stancu, Razboaiele de azi si de maine, Editura Militara, Bucuresti, 1999
5. Alvin si Heidi Toffler, Razboi si antirazboi, Editura Antet, Bucuresti, 1996
6. Alvin Toffler, Puterea in miscare, Editura Antet, Bucuresti, 2001
7. Colectiv, Terorism-antiterorism-contraterorism, Editura Antet, Bucuresti, 1997
8. Niccolo Machiavelli, Arta razboiului, Editura Antet, Bucuresti, 2000
9. Sun Tzi, Arta razboiului, Editura Antet, Bucuresti, 2000
10. Vasile Paun si Anca Monica Popa, O provocare strategica: razboiul informational, Editura UTI, Bucuresti, 2002
11. Colectiv, Terorismul, Editura Omega, Bucuresti, 2001
12. Gl. lt. Eugen Badalan si gl. bg. Teodor Frunzeti, Forte si tendinte in mediul de securitate european, Editura AFT, Sibiu, 2003
13. Colectiv, 100 de ore plus Irak: jurnal de razboi, Editura Ziua, Bucuresti, 2003
14. Colectiv, Caderea Bagdadului, Editura Ziua, Bucuresti, 2003
15. Colectiv, Razboiul din Golf, Editura Militara, Bucuresti, 1991
16. Col. Teodor Frunzeti, Operatiuni militare in sprijinul pacii (curs), Editura AFT, Sibiu, 2000
17. Gl. bg. Nicolae Uscoi si col. Ionel Barbulescu, Operatiuni militare in sprijinul pacii- aspecte specifice ale procesului de educatie si instruire (curs), Editura AFT, Sibiu, 2003
18. James Adams, Urmatorul- ultimul razboi mondial, Editura Antet, Bucuresti, 1998
19. Stefano Bianchini, Problema Iugoslava, Editura Bic All, Bucuresti, 2003
20. C.I. Christian, Sangeroasa destramare-Iugoslavia, Editura Sylvi, Bucuresti, 1994
21. Radu Costin Dobritoiu, Afganistan- un pamant uitat de timp, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002
22. Gl. bg. Vasile Paul, Conflictele secolului XXI, Editura Militara, Bucuresti, 1999
PUBLICATII SI REVISTE
1. Buletinele AISM, nr. 1,2,3,4/2000; 1,2,3,4/2001; 1,2,3/2002; 1,2,/2003
2. Gandirea Militara Romaneasca, nr.1,2,3,4/2002; 5,6/2003
3. Top Gun Special, nr.1,2,3,4,5,6/1999; 1,2,3/2000
4. Impact strategic, nr. 1/2004
SITE-URI INTERNET
1. www.psycom.net/iwar
2. www.a.i.a.af mil
3. www.nd.edu
4. www.infowar.com
5. www.infoguerre.com
6. www.idefence.com
7. www.fiwc.navy.mil
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
