Previzualizare proiect:

Extras din proiect:

Limbajele de programare reprezinta unul din principalele mijloace de comunicare om-masina, evolutia lor fiind nemijlocit legata de cea a calculatoarelor electronice, a caror era incepe in 1944. Primele calculatoare puteau fi programate numai in limbaj masina, dar, chiar la inceputul anilor '50, se inregistreaza trecerea la programarea simbolica, prin aparitia limbajelor de asamblare caracterizate prin folosirea codurilor mnemonice pentru instructiuni si a adresarii simbolice a operanzilor. Dupa aparitia primului limbaj de nivel inalt, limbajul FORTRAN (1954), se observa o proliferare accelerata a limbajelor de programare. Intr-o lista considerata exhaustiva la data respectiva (1969), J.E. Sammet identifica 120 de limbaje de programare cu o larga utilizare; trei ani mai tarziu, acelasi autor extindea aceasta lista la 170 [Dodescu et al., 1987]. In primii ani ai deceniului opt, un sondaj efectuat in S.U.A. identifica, la nivelul unui singur domeniu de activitate - sistemele informatice ale armatei americane - utilizarea a peste 450 de limbaje de programare sau dialecte ale unor limbaje.

Din acest adevarat "turn al lui Babel", prin perspectiva prezentei lucrari, un interes aparte prezinta limbajele procedurale, destinate descrierii algoritmilor de rezolvare a problemelor, sub forma unor succesiuni de instructiuni. Ele mai sunt numite limbaje algoritmice sau limbaje universale, nefiind limitate la o clasa particulara de probleme. Dintre cele mai cunoscute limbaje de programare incluse uzual in aceasta clasa pot fi mentionate: ADA, ALGOL, BASIC, C, COBOL, FORTRAN, PASCAL, PL/1 etc.

Aparitia limbajului Pascal este un rezultat al conceptelor dezvoltate ca urmare a crizei programarii ce caracteriza domeniul programarii calculatoarelor la sfarsitul anilor '60. In aceasta perioada, raspandirea pe plan mondial a prelucrarii automate a datelor a cunoscut o extindere remarcabila, trecandu-se la abordarea si rezolvarea unor probleme din ce in ce mai complexe. Programele mari asociate acestor probleme s-au complicat in asa masura incat au devenit foarte greu accesibile, chiar si pentru autorii lor. Intelegerea, depanarea si dezvoltarea unor astfel de programe prezinta dificultati majore. Limitarile limbajelor de programare cu larga utilizare in epoca (FORTRAN, COBOL etc.), dublata de inexistenta unor principii clare, care sa impuna o disciplina a programarii, au favorizat in mare masura programarea empirica. Ca raspuns la cerinta de elaborare a unei metodologii generale de dezvoltare sistematica a programelor s-a cristalizat metoda proiectarii si programarii structurate.

Un program structurat este constituit din unitati functionale bine conturate, ierarhizate conform naturii intrinseci a problemei. In interiorul unor astfel de unitati, structura se manifesta atat la nivelul actiunilor (instructiunilor), cat si al datelor.

Programarea structurata este o metoda independenta de limbajul de programare, actionand la nivelul stilului de lucru. Totusi, practica a demonstrat ca limbajul de programare poate inlesni in mod hotarator realizarea desideratelor evidentiate. Limbajul Pascal reprezinta un exemplu edificator in acest sens. El a aparut intr-o forma preliminara in 1968, autorul sau fiind profesorul elvetian Niklaus Wirth. Numele limbajului a fost ales ca un omagiu adus marelui matematician, fizician, filosof si scriitor francez Blaise Pascal (1623-1662), primul care, in 1642, a inventat o masina de calcul. Dupa o faza de dezvoltare extensiva, un prim compilator devine operational in 1970, limbajul fiind publicat in 1971. Interesul trezit de aparitia sa a condus la necesitatea unor consolidari ale limbajului, finalizate prin publicarea in 1973 a unui raport revizuit, in care se realizeaza o definire a formei de referinta numita Pascal Standard, redactata ulterior conform normelor ISO si devenita baza comuna pentru diverse implementari.

Limbajul Pascal include conceptele programarii structurate in ambele laturi ale efortului de abstractizare presupus de realizarea unui program - organizarea datelor si conceperea actiunilor. Printre principalele caracteristici ale lui pot fi mentionate:

- Include o serie de instructiuni care reprezinta chiar structurile de control impuse de tehnica programarii structurate (IF-THEN-ELSE, CASE, REPEAT, WHILE, FOR).

- Are facilitati puternice si deosebit de flexibile pentru reprezentarea datelor. Notiunea de tip de date a fost extinsa dincolo de cercul restrans al datelor intregi, reale, siruri de caractere si tablouri (masive). S-au introdus structuri de date complexe, ca articolul (inregistrarea), multimea, fisierul si posibilitati de a descrie altele noi, combinandu-le pe cele existente. La acestea se adauga facili-tatea de a defini si manipula structuri dinamice (liste liniare, arbori etc.). In anumite implementari ale limbajului a fost introdus tipul obiect, care permite reunirea in aceeasi constructie a datelor si metodelor care le prelucreaza (proceduri si functii), creand cadrul trecerii la programarea orientata obiect (POO).

- Ofera posibilitati de modularizare a programe-lor, prin structurarea lor in module carora le pot fi asociate constructii ale limbajului (proceduri si functii).

- Fundamenteaza constructiile pe conceptul de bloc, care permite, pe de o parte, definirea de date proprii (variabile locale) si, pe de alta parte, accesul la datele din blocurile de pe nivelurile superioare (variabile globale).

- Poseda o biblioteca bogata de functii si proceduri standard, cu elemente specifice diverselor implementari ale limbajului si permite, totodata, construirea de biblioteci ale utilizatorului.

Aceste caracteristici au facut ca, desi conceput initial pentru a servi ca suport de studiu al progra-marii structurate, limbajul sa fie folosit intens si de catre programatorii profesionisti. Ca efect, s-a ajuns rapid la o crestere spectaculoasa a productivi-tatii muncii de programare, ducand la raspandirea utilizarii limbajului.

Limbajul Pascal beneficiaza de implementari pe toate tipurile de sisteme de calcul. Multe dintre aceste implementari marcheaza si dezvoltari ale limbajului insusi, adica in raport cu care Pascal Standard apare ca un subset. Dintre variantele utilizate de informaticienii romani pot fi mentionate: implementarea pe calculatoarele din generatia a treia din familia FELIX, din 1978; Pascal Oregon pentru minicalculatoarele din familiile Independent si Coral; implementarile realizate de firma Borland International pentru microcalculatoarele IBM PC si compatibile.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc, pas
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
2 fisiere
Pagini (total):
27 pagini
Imagini extrase:
27 imagini
Nr cuvinte:
6 563 cuvinte
Nr caractere:
38 972 caractere
Marime:
561.63 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Proiect
Materie:
Informatica
Data publicare:
16.08.2017
Structură de fișiere:
  • Pascal.PAS
  • Pascal.doc
Predat:
la liceu
Profil:
Real

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Exista multe culegeri de probleme de informatica ce permit invatarea si perfectionarea in...
Descartes, fiind in armata lui Bucqnoy in Bavaria, avea sa-si traieasca primele intuitii ale...
Proceduri destinate gestiunii generatorului de sunet si a intensitatii video Procedura Sound...
Un limbaj de programare este un limbaj artificial care prin exprimari simbolice descrie...
Un program in limbajul Pascal contine o descriere a actiunilor ce trebuie sa fie executate de...
Sus!