ARGUMENT
Privind grijile si preocuparile cotidiene ale omului,se numara si preocuparea si pregatirea unor produse pentru a asigura alimentarea organismului. Din istoria omenirii se retin o multime de aspecte si episoade,care se refera la aceasta activitate,din care rezulta ca modul si formele de alimentatie reprezinta o problema centrala de viata.
Pe langa activitatea socio-economica foarte importanta si alte activitati, fie ele recreationale, omul totusi mananca, se hraneste. Indiferent de starea fizica sau morala a oricarui om, alimentatia nu a putut fi inlocuita sau evitata,ea stand la baza mentinerii si prosperarii societatii. Desigur ca obiceiurile alimentare diverse si desprinderile alimentatiei si nutritiei nu au fost aceleasi de-a lungul istoriei, la toate popoarele, ci acestea se materializeaza intr-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate intr-un studiu sau alta forma informationala.
In selectia alimentelor, in preferintele alimentare, intervin factori care tin de experienta individuala a celor care ne-au precedat. Reactiile de hrana si satisfacerea lor sunt asociate in parte, de constatarile directe ale fiecarui individ in cursul vietii, bineinteles pe etape evolutive, precum si de o oarecare influenta a mostenirii genetice. Starea emotionala fata de hrana este amplificata sau diminuata prin prezenta sau absenta starii de foame si a existentei mijloacelor materiale care sa o desavarseasca.
Problema produselor care au fost si sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vietii ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate si in ultima instanta consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societatii respective.
In consum unanim, dar nejustificat, dieta inseamna restrictie, renuntarea la felurile de mancare cele mai apetisante si in fapt mai mult sau mai putin"foame". Ca toate reputatiile, faima rea a dietei este numai partial meritata. Omul cauta in mancare o sursa de energie dar si un moment de destindere sau chiar o placere. Nu se poate insa sacrifica principala atractie a mesei,care sunt"deserturile". Din totdeauna ele au incheiat masa atunci cand de fapt foamea s-a potolit.
Rolul deserturilor este asa,dar mai putin de a hrani si mai mult de a adauga o nota de agrement. Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzatie perceputa cu nuanta de voluptate gustativa, chiar la finele mesei, cand omul se simte satul si pragul sensibilitatii pupilelor linguale a crescut.
Deserturile sunt nelipsite de la aniversari sau ocazii festive. De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viata oamenilor suferinzi, ele fiind ca o compensatie pentru o gama de alimente firesc mai restansa.
Dulciurile de bucatarie au valoarea alirnentara ridicata, determinata de conttinutul mare in glucide: simple (zaharoza din zahar, lactoza din lapte) si poliglucide (amidon din gris orez), proteine din lapte si crupe, grasimi, vitamine si substante minerale din lapte si crupe. Tratamentul termic aplicat pentru obtinerea acestor preparate este fierberea, fapt care con duce la o digestie usoara un grad mare de asimilare.
In proiectul pe care mi l-am ales, voi prezenta tehnologia de obtinere, prezentare si serrvirea produsului "Orez i la russe".
1. C. Dinca - "Manual pentru calificarea bucatar, nivel 2", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007;
2. G. Pirjol si colectivul - "Tehnologie culinara", manual pentru clasele a X-a, a XI-a si a XII-a profil alimentatie publica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999;
3. N. Pall, A. Serban - "Notiuni fundamentale de igiena", manual pentru lucratorii din sectorul alimentar, Ed. Coresi, Bucuresti, 1998;
4. www.scribd.ro - "Tehnologia preparatelor din carne tocata"
5. *** Carticica "Retete si diete", Ed. Casa-lux, Odorheiul Secuiesc, 2005;
6. http://www.reteteculinare.ro/carte_de_bucate/mancaruri_cu_carne/ardei umpluti
Primești proiectul în câteva minute,
cu sau fără cont