ARGUMENT
Privind grijile și preocupările cotidiene ale omului,se număra și preocuparea și pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea organismului. Din istoria omenirii se rețin o mulțime de aspecte și episoade,care se referă la această activitate,din care rezultă că modul și formele de alimentație reprezintă o problemă centrală de viață.
Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă și alte activități, fie ele recreaționale, omul totuși mănâncă, se hrănește. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om, alimențatia nu a putut fi înlocuită sau evitată,ea stând la baza menținerii și prosperării societății. Desigur că obiceiurile alimentare diverse și desprinderile alimentației și nutriției nu au fost aceleași de-a lungul istoriei, la toate popoarele, ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informațională.
În selecția alimentelor, în preferințele alimentare, intervin factori care țin de experiența individuală a celor care ne-au precedat. Reacțiile de hrană și satisfacerea lor sunt asociate în parte, de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieții, bineînțeles pe etape evolutive, precum și de o oarecare influență a moștenirii genetice. Starea emoțională față de hrană este amplificată sau diminuată prin prezența sau absența stării de foame și a existenței mijloacelor materiale care să o desăvârșească.
Problema produselor care au fost și sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vieții ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate și în ultimă instanță consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societății respective.
În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricție, renunțarea la felurile de mâncare cele mai apetisante și în fapt mai mult sau mai puțin”foame”. Ca toate reputațiile, faima rea a dietei este numai parțial meritată. Omul caută în mâncare o sursă de energie dar și un moment de destindere sau chiar o plăcere. Nu se poate însă sacrifica principala atracție a mesei,care sunt”deserturile”. Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit.
Rolul deserturilor este așa,dar mai puțin de a hrăni și mai mult de a adăuga o notă de agrement. Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzație percepută cu nuanța de voluptate gustativă, chiar la finele mesei, când omul se simte sătul și pragul sensibilității pupilelor linguale a crescut.
Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive. De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viața oamenilor suferinzi, ele fiind ca o compensație pentru o gamă de alimente firesc mai restansă.
Dulciurile de bucătărie au valoarea alirnentară ridicată, determinată de conțtinutul mare în glucide: simple (zaharoza din zahăr, lactoza din lapte) și poliglucide (amidon din griș orez), proteine din lapte și crupe, grăsimi, vitamine și substanțe minerale din lapte și crupe. Tratamentul termic aplicat pentru obținerea acestor preparate este fierberea, fapt care con duce la o digestie ușoară un grad mare de asimilare.
În proiectul pe care mi l-am ales, voi prezenta tehnologia de obținere, prezentare și serrvirea produsului “Orez î la russe”.
1. C. Dincă - “Manual pentru calificarea bucătar, nivel 2”, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2007;
2. G. Pîrjol și colectivul - “Tehnologie culinară”, manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a profil alimentație publică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1999;
3. N. Pall, A. Șerban - “Noțiuni fundamentale de igienă”, manual pentru lucrătorii din sectorul alimentar, Ed. Coresi, București, 1998;
4. www.scribd.ro - “Tehnologia preparatelor din carne tocată”
5. *** Cărticica “Rețete și diete”, Ed. Casa-lux, Odorheiul Secuiesc, 2005;
6. http://www.rețeteculinare.ro/carte_de_bucate/mâncaruri_cu_carne/ardei umpluți
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
